Hidroelectrica s-a listat, miercuri, 12 iulie 2023, la Bursa de Valori București. Dacă n-ar fi intrat pe fir Remus Borza, salvatorul Hidroelectrica, nu că astăzi nu am fi avut o listare de succes, n-am fi avut nicio listare.
Acest lucru este arătat de cifre. Practicianul în insolvență și avocatul Remus Borza a reușit să aduca pe profit și să transforme în cel mai mare investitor compania energetică națională. Totul a început pe data de 20 iunie 2012, când Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, principalul motiv fiind vânzarea energiei la preţuri sub nivelul pieţei prin contracte preferenţiale încheiate cu „băieţii deştepţi”.
În ciuda problemelor pe care le-au ridicat „băieţii deştepţi” în procesele cu această companie, avocatul Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a reușit să o salveze.
Chiar astăzi, când Hidroelectrica s-a listat, astăzi, 12 iulie 2023, la Bursa de Valori București, Remus Borza a spus pentru DC News ce înseamnă, de fapt, această companie în cifre
Hidroelectrica în cifre arată așa: a intrat în insolvență în iunie 2012. A ieșit din insolvență în iunie 2016. A intrat în insolvență cu aproximativ 5,5 miliarde de lei datorii, acest lucru înseamnă, la cursul din iunie 2012, 1,3 miliarde de euro datorii. Societatea a înregistrat un record din acest punct de vedere. Nicio societate, în ultimii 33 de ani, în România nu a înregistrat un volum atât de mare al datoriilor.
A ieșit din insolvență cu zero datorii. Iarăși vorbim despre un record. Este singura companie trecută prin insolvență, cu un volum atât de mare al datoriilor, care și-a plătit datoriile la valoare nominală, adică ban pe ban. Hidroelectrica a plătit toți bani celor peste 800 de creditori.
A intrat în insolvență cu o pierdere cumulată de peste 600 milioane de lei. Încă din 2013, a intrat pe profit. Profitul operațional a crescut de la 45%, până la 70% în 2016, adică un profit operațional de 500 milioane de euro, la o cifră de afaceri undeva la 800 milioane de euro.
Din 2013 până în 2023, Hidroelectrica reprezintă cea mai lichidă și cea mai profitabilă companie din România
Nu există nicio bancă, nicio companie care să aibă o profitabilitate mai bună. Este cea mai profitabilă companie din România. Așa se și explică multiplul de EBITDA cu care se listează astăzi Hidroelectrica, la o suprasubscriere și o valoare record.
Fără insolvența Hidroelectrica, nu că astăzi nu aveam o listare de succes, cum este cea din prezent, dar nu aveam nicio listare la Bursă.
„Hidroelectrica a intrat în insolvență cu 5239 salariați și a ieșit cu 3100. A fost cel mai radical proces de restructurare de personal al unei companii din România. Nu am concediat niciun salariat direct productiv. Toți cei peste 2000 de salariați concediați au fost din TESA”, a spus Remus Borza.
Hidroelectrica a fost, este și rămâne compania cu cea mai mare dispersie teritorială, cu o prezență în peste 30 de județe. Este cel mai mare producător de energie, ca putere instalată, dar și ca producție. Peste 6400 MW putere instalată.
Hidroelectrica, în 2013, a derulat cel mai amplu proces de recrutare de management, de top și middle management
„Am recrutat, din sursă externă, 67 de directori pentru sucursale și executivul Bucureștiului. Chiar și actualul director general Bogdan Badea este recrutat de mine”, a mai zis Remus Borza.
Restructurarea organizatorică a Hidroelectrica a presupus și comasarea sucursalelor, adică din 13 sucursale, au mai rămas 7, evident pe lângă restructurarea operațională.
„Hidroelectrica a însemnat 279 de dosare întinse pe mai bine de șase ani, chiar și după ieșirea din insolvență, din iunie 2016, majoritatea dosarelor demarate de către „băieții deștepți”, supărați că le-am denunțat, în 2012, contractele”, a mai zis avocatul.
Cauza principală a intrării Hidroelectrica în insolvență a fost tocmai existența contractelor cu băieții deștepți, cu cele 11 firme controlate sau afiliate lui Bogdan Buzoianu, care au prejudiciat Hidroelectrica cu peste un 1 miliard de euro pe un mecanism foarte simplu. Cumpărau energie de la Hidroelectrica, la un preț cuprins între 101 lei și 132 lei. Atunci, în 2012, totul s-a petrecut pe fondul unei secete severe și al unui record negativ de producție. 2012 a consemnat și cea mai mică producție înregistrată vreodată de Hidroelectrica din anii ’60 și până în 2012, respectiv 11,8 TW.
„În 2012, Hidroelectrica avea un cost de producție de 187 lei, prețul în piață era 220 lei, dar vindea „băieților deștepți”, pe cele 11 contracte, cu prețuri cuprinse între 101 lei și 132 lei. De aici au venit pierderea și îndatorarea”, a subliniat Remus Borza.
O altă cauză a insolvenței a fost și derularea contractelor de retehnologizare, toate firmele controlate de același „băiat deștept” – Bogdan Buzoianu. Au prejudiciat Hidroelectrica cu peste 1 miliard de euro. Vorbim de retehnologizări păguboase pe Porțile de Fier I, Porțile de Fier II.
„Odată denunțate acele contracte, „băieții deștepți” au dat Hidroelectrica în judecată cerând daune de 1,6 miliarde de euro, pe motivul că am îndrăznit să le stricăm jucăria – contractele care tocmai ce fuseseră prelungite, în 2010, de către managementul Hidroelectrica și cu binecuvântarea celor de la Ministerul Economiei de la acea vreme”, a mai zis salvatorul Hidroelectrica.
Contractele tocmai ce fuseseră prelungite până în 2017. Mai luau încă 1 miliard de euro, dar evident că nu aveau de unde pentru că, Hidroelectrica, la momentul 20 iunie 2012, era într-un deficit de cash, era pe trezorerie netă negativă de 741 milioane de lei.
Cele 279 de procese, număr record pentru o companie, s-au derulat în fața instanțelor naționale din România, Austria și a instanțelor arbitrale din Elveția și SUA. Toate au fost câștigate de Hidroelectrica și, evident, nu a plătit niciun ban despăgubire „băieților deștepți”.
România duce o lipsă acută de asumare a deciziei, chiar și la nivel politic. A fost o decizie curajoasă, în plin electoral – 2012 – luată de premierul din acel moment. Și-a asumat decizia cu costuri electorale foarte mari, dacă ar fi ieșit prost.
„Operațiunea de intrare în insolvență a fost atât de discretă, ca să nu spun secretă, încât nici directorul general, de la acea vreme, Ștefan Gheorghe nu știa. Era la un forum al companiilor energetice la Mamaia, era la pupitru și ținea o cuvântare, când a apărut breaking news, pe toate televiziunile: „Hidroelectrica a intrat în insolvență”, și-a amintit avocatul.
„Îmi aduc aminte că, pe data de 20 iunie 2012, pe scările Tribunalului, când am ieșit, după pronunțare, am zis presei: „Insolvența Hidroelectrica va face istorie. Va demonstra că și companiile statului pot să genereze încredere, stabilitate și profit dacă sunt administrate corect”. Insolvența Hidroelectrica a arătat calea și altor companii, cale pe care alte companii nu au urmat-o, dar aceasta a fost calea corectă pentru a restructura o companie a statului extrem de căpușată”, a mai zis avocatul.
La Hidroelectrica, de fapt, nu au fost 11 „băieți deștepți”, ci aproape 500
În perioada insolvenței, Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a denunțat 487 de contracte, toate păguboase – fie că vorbim de contracte de prestări servicii, mentenanță, consultanță etc, toate cu prețuri de 3 până la 15 ori mai mari decât piața.
„Listarea Hidroelectrica pune compania la adăpost de influențe și ingerințe politice. O companie listată se supune regulilor pieței de capital, cu obligație de raportare lunară, cu transparență în decizii și cu control asupra managementului. De această dată, Hidroelectrica nu mai are doi acționari – statul român și Fondul Proprietatea, are câteva sute sau mii de acționari – persoane fizice, dar și investitorii instituționali – bănci, fonduri de investiții, care sunt foarte riguroși”, a concluzionat Remus Borza într-un interviu pentru DC News.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România în ceea ce privește cantitatea de energie produsă, și un jucător important în domeniul hidroenergetic din Europa
Grupul deține și operează 182 de hidrocentrale, cinci stații de pompare și un parc eolian ce sunt amplasate strategic în opt surcursale organizate geografic pe teritoriul României. Capacitatea de producție totală instalată a activelor hidroenergetice ale Societății este împărțită în hidrocentrale de acumulare, hidrocentrale pe firul apei și stații de pompare.
Societatea deține un portofoliu de producție 100% din surse regenerabile, cu o capacitate hidroelectrică de producere instalată de 6,3 GW și o capacitate eoliană onshore instalată de 108 MW în parcul eolian Crucea.
Între 2018 și 2022, Societatea a avut o cotă de piață de aproximativ 29%, în ceea ce privește energia totală livrată în sistem (potrivit rapoartelor anuale ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (“ANRE”)).
Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de hidroenergie din Europa, cu un volum de electricitate generată din surse hidroelectrice de 13,6 TWh în 2022, de 16,9 TWh în 2021 și de 15 TWh în 2020 (toate cantitățile reprezentând producția brută). Producția din 2022 reflectă condițiile hidrologice mai puțin favorabile din cauza secetei severe.
Totodată, Hidroelectrica furnizează energie electrică pe piețele de energie electrică angro și cu amănuntul din România. Cota de piață a Societății în ceea ce privește energia electrică furnizată consumatorilor de retail a crescut de la 1,3% în 2020, la aproximativ 8% în decembrie 2022, conform ANRE. Numărul de clienți de retail a crescut de la 2.465 în 2020, la peste 482.000 în 2022. În 2022, Societatea a furnizat aproximativ 3,7 TWh energie electrică clienților finali, potrivit ANRE.
În anii încheiați la 31 decembrie 2022, 2021 și 2020, Societatea a generat venituri consolidate în valoare de 9.452,0 milioane RON, 6.489,3 milioane RON și, respectiv, 3.841,4 milioane RON. În aceeași perioadă, Societatea a raportat profituri anuale în valoare de 4.464,0 milioane RON, 3.116,1 milioane RON și, respectiv, 1.558,0 milioane RON.
În primul trimestru din 2023 Societatea a obținut venituri consolidate de 3.272,1 milioane RON, ce au fost generate de creșterea cantității totale de energie vândută (4,8 TWh în primul trimestru din 2023) pe toate piețele, incluzând piețele angro, cu amănuntul și de echilibrare Acest lucru a condus la obținerea unei valori totale a EBITDA ajustat de 2.184.2 milioane RON și a unei valori a profitului aferent perioadei de 1.723,4 milioane RON în primul trimestru din 2023, comparativ cu o valoare totală a EBITDA ajustat de 1702,7 milioane RON și a unei valori a profitului aferent perioadei de 1.287,9 milioane RON în primul trimestru din 2022.
Imediat anterior Ofertei Publice Inițiale, Acțiunile sunt deținute de Ministerul Energiei (80.06%) și de Fondul Proprietatea (19.94%). Fondul Proprietatea a deținut o participație minoritară în Hidroelectrica încă de la înființare, în 2005.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
