Skip to content
Iași

Iași: Procurorii DNA, cu doar șase dosare trimise în judecată în tot anul 2019, au dat în judecată instituția pentru a cere salarii mai mari

Inquam Photos / Alexandru Busca
" "

În 2019, șase procurori de la DNA Iași, cu salarii între 14.500 și 16.500 de lei net lunar, și-au dat în judecată angajatorul pentru mărirea drepturilor salariale. În același an, DNA Iași a trimis la instanță doar șase dosare. În unul dintre acestea, un polițist acuzat de luare de mită a fost achitat definitiv pe motiv că nu există probe.

Șase din cei șapte procurori ai Serviciul Teritorial Iași al Direcției Naționale Anticorupție au purtat în 2019 o asiduă corespondență cu șefii de la București în încercarea de a-i convinge să le mărească salariile cuprinse între 14.500 și 16.500 lei net. Nu au reușit, așa că au intentat un proces. L-au pierdut, dar unul dintre ei a depus recurs zilele trecute.

" "

În ceea ce privește activitatea din același an, DNA Iași a întocmit doar șase rechizitorii. Cel mai răsunător – cazul unui polițist acuzat de luare de mită – s-a terminat cu o achitare definitivă pe motiv că fapta nu există. Iar în dosarul cu cei mai mulți inculpați, verificarea legalității întocmirii rechizitoriului s-a lăsat cu descoperirea de către judecător a mai multor neconcordanțe în argumentația procurorului, informează g4media.ro.

În luna octombrie 2019, Curtea de Apel București a respins acțiunea intentată de șase procurori de la DNA Iași împotriva angajatorului. Reclamanții au susținut că sunt discriminați față de alți angajați din sistemul judiciar, ”personalul la care fac referire fiind, la acest moment, salarizat corespunzător unei valori de referință sectorială mai mare (de 440,154 de lei, respectiv 484,169 de lei) decât cea de 421,36 de lei, respectiv 463,5 de lei raportat la care le-au fost și le sunt calculate drepturile salariale.”

În dosar, cei șase au mai solicitat anularea a patru ordine ale șefului DNA din perioada ianuarie – aprilie 2019 prin care li se respingea creșterea veniturilor și obligarea angajatorului la recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente cu luarea în considerare a unui cuantum al valorii de referință sectoriale invocate. În cazul admiterii acțiunii, ei mai cereau ca recalcularea salariilor să se facă începând cu luna aprilie 2015.

Prin decizia 557 din 8 octombrie 2019, instanța a stabilit că ”actul contestat este legal și temeinic, fiind emis în aplicarea Legii nr.153/2017, drepturile salariale ce li se cuvin reclamanților începând cu data de 1 ianuarie 2019 fiind stabilite conform reglementărilor legale în vigoare. De asemenea, acesta respectă principiul sustenabilității financiare, care presupune stabilirea nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, precum și obligația ordonatorilor de credite de a stabili salariile astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu”. Dosarul va ajunge la Înalta Curte după ce unul dintre reclamanți, Daniel Alin Coca, a depus recurs.

Numele celor șase procurori și veniturile lor nete lunare, calculate pe baza declarațiilor de avere depuse între decembrie 2019 și februarie 2020:

Daniel Alin Coca: 14.750 lei

Cristina Chiriac: 14.500 lei

Andreea Nica: 16.100 lei

Gabriela Chiriac: 15.000 lei

Diana Mihaela Diaconu: 15.700 lei

Florin Bogdan Munteanu: 16.500 lei

Nica și Munteanu nu mai fac parte în acest moment din Serviciul Teritorial DNA Iași, mutându-se la alte parchete. Despre Cristina Chiriac, G4Media a scris recent, ea fiind acuzată că a ținut la fișet probe vitale în acuzarea fostului episcop de Huși pentru agresiune sexuală.

În același an 2019 în care s-au judecat pentru mărirea salariilor, cei șase procurori de la Iași au întocmit șase rechizitorii în care au trimis în judecată 10 persoane fizice și trei firme. În rest, au mai bifat cinci acorduri de recunoaștere și închideri de dosare.

În bilanțul pe țară, șefii de la București au scris despre activitatea de la Iași că ”a fost una bună, marcată de administrarea cu celeritate a actelor de urmărire penală și soluționarea cauzelor, fiind înregistrate ușoare scăderi în privința majorității indicatorilor statistici, concomitent cu o scădere ușoară a stocului de dosare aflate în lucru. În același timp însă, acest lucru este explicabil prin faptul că au fost efectuate cercetări ample în cauze foarte complexe.”

O trecere în revistă a celor șase dosare ”ample” și ”complexe”, trimise în instanță de DNA Iași în 2019 arată următoarele:

-Costel Cristian Chiper, agent de poliție în Gherghești-Vaslui, acuzat de luare de mită și influențarea declarațiilor în formă continuată. El a fost acuzat de procurori că ar fi luat șpagă pentru a nu aplica amenzi, fiind prins în flagrant. În aprilie, 2020 Chiper a fost achitat definitiv pentru ambele infracțiuni. Pentru luare de mită motivarea a fost că nu există probe, iar la a doua că fapta nu este prevăzută de legea penală (Captură foto cu decizia instanței).

-Doi primari (mandate consecutive), un viceprimar și un inginer agronom de la Primăria Comunei Costuleni-Iași au fost acuzați de fraude cu fonduri europene. Concret: au încheiat, în mod fictiv, 13 contracte de arendă, care, ulterior, au fost depuse la A.P.I.A pentru acordarea de subvenții. La momentul în care dosarul a ajuns în camera preliminară, pentru verificarea legalității rechizitoriului, judecătorul a constatat:

-neconcordanţa dintre situația expusă în secțiunea În fapt și cea din secțiunea În drept cu privire la activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatei Ciaușu Angelica;

-neconcordanța dintre activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului Harabagiu Dumitru, în calitate de complice, și activitatea infracțională reținută în sarcina inculpaților Miron Laurențiu și Ciaușu Angelica, în calitate de autori;

-neindividualizarea clară a actelor materiale reţinute ca realizând unitatea legală a infracţiunilor continuate reținute în sarcina inculpaților;

-neconcordanța dintre prejudiciile indicate în secțiunea În drept și cele indicate în secțiunea Latura civilă reținute în sarcina inculpaților Nechita Dimitrie și Miron Laurențiu.

Dosarul se află încă în camera preliminară.

-Gelu Pecheanu, primar Comuna Drânceni-Vaslui, acuzat și el, alături de fosta soție, de mișmașuri cu fonduri europene, prejudiciul fiind de 18.821 euro. Există o posibilitate ca și acest dosar să se dovedească un bluf: pe baza a ceea ce au găsit în anchetă, judecătorii de cameră preliminară au cerut, în martie, Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie să decidă dacă lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie pot efectua acte de cercetare penală prin delegare şi în alte cauze penale decât cele prevăzute în art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 120/2005 privind operaţionalizarea instituției lor.

-Sergiu Nicolae Anton – un polițist din Vaslui acuzat că a efectuat acte de comerț incompatibile cu funcția. În primă fază, instanța a decis că rechizitoriul este legal întocmit, dar, în apel, dosarul a fost trimis la rejudecare, unde se află pe rol.

-Un al patrulea dosar, în care o firmă din Vaslui și administratorul ei au fost acuzați de fraudarea unor acte pentru a lua subvenții de la APIA a avut un prejudiciu de 8.635 de lei.

Din punctul de vedere al luptei anticorupție, la DNA Iași se înregistrează un paradox: dosarele care au avut în vizor persoane cu funcții din oraș au fost instrumentate de structurile din București sau alte orașe. Este cazul fostului primar Gheorghe Nichita, al judecătorului de la Curtea de Apel Iași, Dan Anton sau al fostului lider liberal Relu Fenechiu.

Recent, într-un răspuns pentru G4Media.ro la o întrebare despre activitatea DNA Iași, conducerea de la București a transmis că ”Evaluarea profesională individuală a procurorilor se întocmește periodic, în raport cu vechimea în funcția de procuror, în conformitate cu art. 39 alin. 2 din Legea 303/2004, cu modificări. În paralel, activitatea procurorilor DNA face obiectul unor rapoarte anuale de activitate, ultimul fiind finalizat și prezentat la începutul lunii martie 2020. Acest raport, precum și o serie de verificări tematice dispuse de procurorul șef după preluarea mandatului, urmează să conducă la luarea unor măsuri pentru eficientizarea activității, inclusiv la nivelul serviciilor teritoriale”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *