Skip to content
Politică Societate

Ideologia și valorile, ultimele între preocupările alegătorilor români. Care sunt problemele stringente

jurnalistii.ro
" "

Problemele economice, precum salariile, prețurile, locurile de muncă și pensiile reprezintă principala preocupare a românilor, atunci când decid dacă și cu cine vor vota la alegerile europarlamentare, relevă ultimul sondaj de opinie făcut de Biroul de Cercetări Sociale, obținut în exclusivitate de PSNews.

Astfel, cu 22,8% dintre răspunsurile celor chestionați, problemele economice devansează aspectele legate de problematica socială, de politica internă sau de competență a celor care se vor prezenta în fața alegătorilor.

" "
" "

Pe locul doi, între cele mai arzătoare preocupări, se află problemele sociale, precm învățământul, sănătatea și asistența socială, cu 14,4% din răspunsuri.

Problemele de politică internă, precum modul în care au guvernat când au fost la putere și oamenii pe care i-au promovat partidele politice, se situează abia pe poziția a treia între chestiunile cosiderate importante de alegători, cu 13,3% dintre răspunsuri, în perspectiva alegerilor europarlamentare.

Pe poziția a patra se află problemele de competență, precum capacitatea candidaților de a reprezenta bine țara în Parlamentul European, tot cu 13,3%, iar problemele etice, precum cinstea și demnitatea candidatilor, le urmează, cu 10,5%.

Problemele locale, precum drumurile, apa, canalizarea, dezvoltarea zonei, au fost indicate de 9,8% dintre respondenți, iar problemele de politică externă, precum relațiile cu alte țări din UE, SUA, Rusia, lumea arabă, etc., se află abia pe penultimul loc între răspunsurile celor întrebați de autorii sondajului, cu 7,3%.

Cât privește problemele ideologice, precum apartenența candidaților la anumite partide și valori, ele ocupă ultima poziție între preocupările românilor, cu un scor de 4%.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-20 martie 2019 pe un eșantion național de 1144 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României care locuiește în țară (au fost excluse din eșantion persoanele aflate în străinătate, precum și persoanele instituționalizate din mânăstiri, pușcării, spitale, aziluri, etc. – adică peste 25% din totalul alegătorilor).

Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 de straturi, rezultate din intersecția a 8 zone geografice cu 5 tipuri de localități urbane și regionale.

Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-3% la un interval de încredere de 95%. Adică dintr-o sută de eșantioane identice 95 dintre ele vor da aceleași cifre cu o eroare de +/-3%. Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe, grupe de vârstă, ocupații și nivel de instrucție școlară.

Sondajul a fost coordonat de Bruno Ștefan, sociolog ce a realizat peste 500 de sondaje în ultimii 29 ani atât în cadrul BCS (în perioada 1998-2019), cât și în cadrul CIS (în perioada 1991-1998), conferențiar la Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din Universitatea Politehnica din București.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *