Nicușor Dan are o istorie veche cu unul dintre afaceriștii controversați din domeniul construcțiilor – Petre Badea, patronul Aedificia Carpați. De altfel, chiar actualul rector al Universității București l-a acuzat pe Nicușor Dan că nu salvează Bucureștiul, ci pe Aedificia.
Presa a relatat că Nicușor Dan, candidatul susținut de USR, și Petre Badea s-au și întâlnit cu Florian Coldea în 2019, când generalul i-a oferit susținerea pentru câștigarea Primăriei Capitalei.
De altfel, jurnaliștii au dezvăluit că, printre sponsorii neoficiali ai lui Nicușor Dan, candidatul susținut de USR la Primăria Capitalei, s-ar fi numărat proprietarul UTI, Tiberiu Urdăreanu (care în 2023 a scăpat de o condamnare pentru evaziune fiscală și instigare la spălare de bani prin prescrierea faptelor) și Petre Badea, președintele Aedificia Carpați, unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri de pe piața locală. Discret, dar și cu probleme la DNA, unde are încă un dosar în care s-au formulat acuzații de cumpărare de influență.
Marian Preda: Nicușor Dan „salvează” Aedificia Carpați, nu Bucureștiul
Pe când conducea asociația Salvați Bucureștiul, Nicuşor Dan a dat în judecată Universitatea București, cerând demolarea noului sediu al Facultății de Sociologie, din Universitatea București, pe motiv că ar fi fost ridicat în perimetrul protejat al unui monument istoric. Nici vorbă de așa ceva, după cum au stabilit ulterior judecătorii.
Manevra celui ce se pretinde salvatorul Bucureștiului ar avea legătură cu interesele sponsorului său neoficial de campanie, patronul Aedificia Carpaţi, acuza actualul rector al Universității București, Marian Preda, potrivit cetateanul.net
În 2016, atunci când era președinte al Senatului Universității din București și, Marian Preda spunea ca Nicusor Dan a fost susținătorul „intereselor necinstite ale Aedificia Carpați” în conflictul declanșat între firmă și Universitate în cazul Complexului Panduri. „Nicușor Dan salvează Aedificia Carpați, nu Bucureștiul!”, atrăgea atenția actualul rector al Universității București.
„Cu câțiva ani în urmă, după ani de eforturi birocratice și financiare uriașe pentru Facultatea de Sociologie a Universității din București, s-au construit în Complexul Panduri un al doilea sediu, foarte modern și un cămin pentru doctoranzi, masteranzi și oaspeții străini (…) Nicușor Dan și Salvați Bucureștiul au dat în judecată Universitatea și au cerut demolarea lor. Gurile rele mi-au spus (cu argumente) că el a făcut-o la comanda și în interesul domnului Badea, un om de sistem, patronul Aedificia Carpați, unul dintre sponsorii importanți ai campaniei sale electorale. (…) Pe cine reprezintă în realitate, sau pe cine și de cine salvează Nicușor Dan? Salvează Aedificia Carpați, o firmă de construcții cu mare putere financiară și cu mari interese imobiliare, de Universitatea din București? De aceea, eu nu cred în Nicușor Dan, în onestitatea lui și nu îl votez!”, afirma Preda.
Reputatul profesor universitar a dezvăluit și interesele Aedificia Carpați: „Acele clădiri sunt vecine cu Aedificia Carpați și firma a făcut diverse propuneri Universității București în legătură cu spațiul pe care sunt construite (de exemplu, au participat cu un proiect la licitație cu o variantă care era convenabilă pentru ei, ca vecini și nu pentru noi, ca instituție beneficiară). Invitația insistentă transmisă lui Nicușor Dan prin Mircea Kivu (care a si fost să vadă clădirile), a fost refuzată si procesul a continuat ani de zile”.
Badea, sponsorul lui Nicușor, era ca un tată pentru Coldea. Întâlnirea celor trei
Petre Badea a fost unul din oamenii extrem de apropiați de Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, a scris ziarul Capital, citându-l pe Dan Dan Andronic. „Badea a primit o mulțime de contracte fără licitație, prin încredințare directă. Vorbim despre contracte cu Statul de sute de milioane de euro, o parte din ele de la SRI, prin încredințare directă. Aedificia Carpați a fost implicată și în lucrările de modernizare și consolidare a Băncii Naționale. De-a lungul timpului a efectuat lucrări de construcție la Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Teatrul Național, Ateneul Român și Ambasada Chinei. Contracte uriașe, profit pe măsură, nici un scandal, nici o suspiciune din partea DNA, numai o mare tăcere. Să fie beneficiarul unei protecții totale, fără nici o explicație, patronul Aedificia Carpați, Petre Badea? Înclin să cred că da, întrucât relația sa cu Florian Coldea este trainică și veche. Chiar se glumea în interioriul SRI că, după ce va pleca din activitate, Coldea va prelua firma de construcții. Era ca un tată pentru el, comentau cârcotașii din SRI…”, se menționează în Capital.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, același Petre Badea ar fi fost gazda unei întâlniri la care ar mai fi participat Nicușor Dan și Florian Coldea.
„Ieri (17 octombrie 2019) a avut loc o întâlnire, numită strategică, între Nicușor Dan și Florian Coldea, găzduită de un apropiat al celor doi, omul de afaceri Petre Badea! (…) generalul Coldea își reorientează sprijinul către Nicușor Dan, căruia i-a promis atât sprijin (…) pentru candidatura la Primaria Bucuresti, unde Dan are șanse reale!
Florian Coldea este considerat artizanul USR, cel care a construit această structură politică a statului paralel, cu scopul de a redobândi puterea politică după ce fostul prim adjunct al SRI a fost exclus din „câmpul tactic”. Să mai spunem ca Petre Badea, actionar principal la Aedificia Carpati, cel care a găzduit întâlnirea, este unul dintre cei mai vechi apropiati din business ai lui Florian Coldea”, consemna Ziua News, chiar a doua zi după amintita întâlnire a celor trei.
Dosarul „Trafic de influență pentru Verestoy Attila”
Omul de afaceri Petre Badea a fost o singură dată „sub securea” DNA, atunci când a fost trimis în judecată pentru că ar fi cumpărat influența fostului senator UDMR, Attila Verestoy. „În perioada de timp 2010 – 2012, inculpatul Badea Petre şi inculpata Aedificia Carpaţi S.A. au oferit echivalentul în lei al sumei de 3.845.000 de euro, din care au dat suma de suma de 6.999.067 de lei (echivalentul a 1.275.000 de euro), numitului Verestoy Attila, senator şi membru al formaţiunii politice UDMR, acesta din urma folosindu-se de faptul că avea o poziţie influentă în cadrul acestei formaţiuni politice şi de faptul că Hunor Kelemen, membru al aceleiaşi formaţiuni politice, avea calitatea de ministru al culturii şi patrimoniului naţional, şi promiţând ca, în schimbul primirii acestor bani, va determina funcţionarii publici responsabili din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional să îndeplinească acte care intrau în sfera îndatoririlor acestora de serviciu, în vederea asigurarii plăţii lucrărilor pe care societatea Aedificia Carpaţi S.A. le efectua în baza contractelor pe care le avea cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional”, se arată în rechizitoriul DNA.
Aedificia Carpați ar fi plătit politicianului UDMR, prin intermediul unui cabinet de avocatură – sub paravanul unui contract servicii de consultanță, suma de 6.999.067 de lei (echivalentul a 1.275.000 de euro). Șpaga ar fi fost dată pentru ca Ministerul Culturii să deconteze mai repede lucrările făcute de Aedificia Carpați la Muzeul Național de Artă al Românei și la Teatrul Național I.L. Caragiale București.
Petre Badea și Aedificia au contestat dosarul: „Compania Aedificia Carpati si directorul acesteia, dl Petre Badea resping categoric acuzatiile formulate de procurorii DNA în dosarul trimis către instanta de judecata. Din însusi conținutul comunicatului DNA rezulta inadvertente, contradicții și confuzii referitoare la presupusele fapte, asa cum sunt acestea descrise de procurori”.
Dosarul de la DNA, plimbat mai ceva ca Ulise în Odiseea lui Homer
Rechizitoriul DNA s-a lovit de judecătorii Curții de Apel București. Pe 16 iunie 2021, Tribunalul București a respins cererile și excepțiile ridicate de Petre Badea și Aedificia Carpați
Opt luni mai târziu, pe 1 februarie 2022, judecătorii de cameră preliminară de la Curtea de Apel, au decis însă să anuleze mai multe probe, atât audio-video, cât și autodenunțul lui Petre Badea din 2017, prin care omul de afaceri ar firecunoscut că l-a plătit pe Attila Verestoy, și au decis returnarea dosarului la DNA pentru a fi refăcut.
Nu era prima „întoarcere” a dosarului la Parchet. Primul rechizitoriu DNA în acest dosar fusese făcut în noiembrie 2018. Un an mai târziu, în noiembrie 2019, Curtea de Apel București restituise pentru prima oară la DNA dosarul Aedificia Carpați, după ce în prealabil eliminase din dosar mai multe probe despre care judecătorii au considerat că fuseseră administrate nelegal.
După mai mult de doi ani, asupra acestui caz s-a așternut tăcerea. Ziarul Cetățeanul a solicitat DNA să comunice dacă a refăcut rechizitoriul în dosarul Aedificia Carpați pentru a fi retrimis în instanță sau dacă acesta a fost clasat. Până la data publicării acestui articol, DNA nu a răspuns solicitării de presă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
