Skip to content
Politică

Ies schelete din dulapul lui Băsescu. Cum s-ar putea redeschide dosarul Flota

Ies schelete din dulapul fostului preşedinte Traian Băsescu. Cum s-ar putea redeschide dosarul Flota, clasat, în ianuarie, de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Dezvăluirile au fost făcute, duminică seară, în emisiunea „Sinteza zilei” de la Antena 3.

„O serie de documente descoperite de Antena 3 în Registrul Comerţului din Panama şi la Ministerul Finanţelor din această ţară ar putea conduce la redeschiderea dosarului „Flota” de care Traian Băsescu a fugit timp de 16 ani. Înscrisurile oficiale arată că foştii directori şi administratori ai Companiei Naţionale Maritime Petromin SA Constanţa au înfiinţat şi deţinut în Panama interese în nu mai puţin de 10 companii tip offshore, toate având ca obiect de activitate intermedierile în domeniul naval. Deşi dosarul „Flota” a fost cercetat timp de 16 ani, niciun procuror nu a identificat sau nu a vrut să identifice aceste firme offshore din Panama, în care se pare că s-au scurs diverse comisioane percepute din vânzările de nave ale Petromin.

Senzaţional este faptul că toate aceste firme din Panama sunt şi în prezent în funcţiune, cu toate taxele plătite la zi, fiind gestionate de foştii directori ai Petromin S.A. numiţi în funcţii în anii 1997-2000, în mandatul lui Traian Băsescu de ministru al Transporturilor. Grey Haven Maritime Enterprises S.A., Albertina Maritime Enterprises S.A., Alexandra Maritime Enterprises S.A., Diva Maritime Enterprises S.A., Sea Falcon Maritime Enterprises S.A., Fausta Maritime Enterprises S.A., Plenor Maritime Enterprises S.A., Elanor Maritime Enterprises S.A., Lara Maritime Enterprises S.A. şi Aria Maritime Enterprises S.A. sunt cele 10 firme offshore pe care directorii lui Traian Băsescu din anii 1997-2000 de la Petromin S.A. încă le mai controlează în Panama. Toate aceste firme au fost înfiinţate în aceeaşi zi, în data de 14 mai 1996, prin casa de avocaţi Franco & Franco şi prin cabinetul notarului Rafael Fernandez Lara. Domeniile declarate de activitate au fost copiate la indigo.

Fiecare dintre cele 10 firme pot derula următoarele tipuri de operaţiuni comerciale: Cumpărarea, vânzarea, navlosirea, administrarea navelor şi operarea liniilor de navigaţie în Panama şi oriunde în lume, efectuarea de operaţiuni de agenţie maritimă şi efectuarea de activităţi maritime în general, abilitarea de a cumpăra, de a vinde, de a executa operaţiuni de barter, leasing şi comerţ cu bunuri mobile şi imobile de orice fel, precum şi orice altă operaţiune de afaceri, finanţarea unor companii sau proiecte, participarea şi negocierea în relaţiile cu acţionarii altor companii, cumpărarea sau vânzarea de acţiuni fie în nume propriu, fie în interesul unor terţi. Secretul în ceea ce priveşte acţionarii tuturor acestor firme a fost ascuns în spatele procedurii de emitere de acţiuni la purtător. Fiecare din cele 10 companii offshore avea la înfiinţare un capital social de 10.000 de dolari împărţit la 100 de acţiuni la purtător. Cine şi de ce a avut atunci interes să scoată din buzunar suma, deloc modică, de 100.000 de dolari, plus taxele de înfiinţare, este un mister pe care acum însă procurorii sunt obligaţi să-l elucideze.

Aflaţi atunci în funcţii de conducere la Petromin Constanţa, Viorel Stănilă, Florentin Cinatti şi Speranţa Clişeru au fost numiţi în board-ul tuturor celor 10 firme offshore din Panama. Deşi toţi erau cetăţeni români, la perfectarea actelor în Panama ei au fost înregistraţi ca având domiciliul în strada Mavromichali numărul 21, în Atena, Grecia, adică exact adresa firmei de avocatură Flora Lemonis, firmă introdusă de Traian Băsescu în anii 1991-1992 în combinaţia păguboasă Petromin România – Gabenes Norvegia. De altfel, se pare că Flora Lemonis s-a şi ocupat de întreaga procedură de înfiinţare a firmelor în Panama. Revenirea lui Traian Băsescu la conducerea Ministerului Transporturilor, în 1997, a avut efecte imediate şi la Petromin S.A. Constanţa, dar şi peste Ocean în firmele offshore secrete. Odată cu instalarea lui la Transporturi, Băsescu îşi promovează oamenii de încredere la Constanţa, iar apoi aceştia ajung să fie numiţi în offshore-urile din Panama. La data de 31 martie 1997, la Pireu, în Grecia, s-a întrunit Consiliul de Administraţie al firmei Aria Maritime Enterprises S.A. Panama, care a decis înlocuirea lui Florentin Cinatti şi a Speranţei Clişeru, care fuseseră schimbaţi de Băsescu de la Petromin, cu Viorel Godeanu şi Lenuţa Sârbu, numiţi în conducerea Petromin după instalarea lui Traian Băsescu la Transporturi. Deşi români sadea, cei doi noi directori ai Aria Maritime Enterprises S.A. Panama, sunt înregistraţi în actele notarilor din Panama ca având domiciliul în strada Archeviad 103, în Pireu, Grecia. După aceeaşi schemă, la data de 4 iunie 1997, în celelalte 9 firme offshore din Panama noul director economic al Petromin, Lenuţa Sârbu, a înlocuit-o pe Speranţa Clişeru, reprezentată atunci de Viorel Godeanu.

Aşadar, se constată cât se poate de clar că schimbarea administratorilor firmelor offshore din Panama a fost în legătură directă cu numirile efectuate la Petromin S.A. în mandatul lui Traian Băsescu. Dovada o constituie un nou val de schimbări dispus la data de 2 iunie 1998. După conducerea administrativă a Petromin S.A. Constanţa, a fost schimbată s-au operat din nou modificări şi în consiliile de administraţie al firmelor din Panama. Mai exact, noii directori ai Petromin S.A., Nicolae Băcilă, Răzvan Defta şi Werner Krautz au fost numiţi la pachet şi în cele 10 firme offshore din Panama. Noile desemnări s-au făcut în cadrul a 10 şedinţe maraton ale consiliilor de administraţie ale celor 10 firme offshore, şedinţe convocate la Pireu, în Grecia, sub atenta supraveghere a avocatului Flora Lemonis. Deşi au trecut mai bine de 17 ani de când au fost numiţi în funcţiile de directori, preşedinţi şi trezorieri ai companiilor din Panama, deosebit de interesant este faptul că Nicolae Băcilă, Răzvan Defta şi Werner Krautz încă deţin controlul asupra acestora. De multă vreme toţi au părăsit conducerea Petromin S.A. Constanţa, însă toţi trei figurează şi astăzi în firmele din Panama. Singura excepţie o reprezintă compania Lara Maritime Enterprises S.A. Panama, în care din data de 27 septembrie 2001 au fost numiţi ca administratori Mihai Gache, Eugen Gheorghe şi Constantin Mirea, care ocupau concomitent şi funcţii la Petromin. Misterul înfiinţării şi existenţei acestor 10 firme offshore cu activitate în intermedierea navală în Panama este dat de mai mulţi factori. În primul rând, crearea acestor firme coincide cu perioada în care Petromin S.A., sub mandatul de ministru al transporturilor al lui Traian Băsescu, şi-a vândut în anii 1997-2000 aproape toate cele 80 de nave pe care le deţinea, iar cel puţin câteva nave româneşti au fost vândute exact către companii din Panama.

Aşa s-a întâmplat cu nava „Băneasa” şi nava „Borzeşti”, ambele vândute în 1997. În al doilea rând, dacă cele 10 firme offshore din Panama ar fi fost înfiinţate pentru a ajuta Petromin în activitatea sa, de ce în toate documentele firmei româneşti, în anii 1996-2001, nu există nici măcar o singură referire la această afacere? Solicitate de Antena 3 la Registrul Comerţului Constanţa în copii certificate, niciuna dintre şedinţele CA sau AGA Petromin nu menţionează măcar printr-un cuvânt existenţa offshore-urilor din Panama. Singura referire la o posibilă legătură cu Petromin se regăseşte într-un document emis în Panama pentru firma Lara Maritime Enterprises S.A. În cadrul şedinţei de schimbare a directorilor acestei firme offshore din date de 27 septembrie 2001 se menţionează că acţiunile la purtător au fost prezentate de Mihai Andrei, acesta arătând că Petromin este unicul asociat. În rest, niciun alt document românesc sau panamez nu indică adevăraţii acţionari actuali, ceea ce complică şi mai mult lucrurile, pentru că se pune întrebarea firească cine mai are în prezent interes să achite pentru cele 10 firme offshore taxele anuale de 7.500 de dolari americani către Guvernul din Panama? Şi mai ales cum de procurorii PNA – DNA, care au cercetat vânzarea frauduloasă a flotei din anul 2000 încoace, nu au găsit aceste firme din Panama? În plus, ca un făcut, mulţi dintre directorii firmelor offshore din Panama au ajuns în timp să-şi dezvolte propriile afaceri în domeniul naval sau au migrat spre marile companii navale, ori s-au repliat în zona politicului.

Viorel Godeanu, unul dintre directori, a deţinut în România firma Capital Shipping & Trading SRL pe care a vândut-o în anul 2005, culmea, unei firme din Panama, Capital Ship Management Corp, care l-a şi păstrat administrator. În prezent, Godeanu este stabilit în SUA, de unde manageriază tot afaceri în domeniul naval. Lenuţa Sârbu, fost director economic la Petromin în mandatul de ministru al lui Traian Băsescu, s-a repliat, în anii 2000, la firma Histria Shipmanagement SRL a lui Gheorghe Bosânceanu, pentru ca apoi să primească funcţii de reprezentare şi conducere la companii navale din Emiratele Arabe. Unul dintre cele mai controversate dosare de corupţie, dosarul „Flota”, a fost clasat anul acesta în ianuarie, fără ca vreunul dintre cei responsabili de prejudicierea României cu peste 300 de milioane de dolari să răspundă în faţa legii.

Deşi ancheta iniţială îl indica pe Traian Băsescu, în fostele sale calităţi de subsecretar de stat şi ministru al Transporturilor, drept unul dintre principalii responsabili, după ce acesta a preluat în anul 2004 mandatul de preşedinte s-au efectuat demersuri pentru a-l scoate total de sub învinuire. În august 2004, Traian Băsescu era trimis în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie alături de alte 79 de persoane în calitate de inculpat în dosarul „Flota”, însă alegerea sa ca preşedinte al României în decembrie 2004 avea să schimbe total evoluţia acestui dosar. În 2005, sub pretextul că rechizitoriul nu era semnat de şeful PNA, ci de adjunctul instituţiei, judecătorii au trimis dosarul înapoi procurorilor, solicitând semnătura necesară.

Numit de Băsescu la şefia PNA, redenumit DNA, Daniel Morar, deşi i se cerea doar semnătura pe rechizitoriu, a luat decizia de a reface dosarul „Flota”. Cum Băsescu era preşedinte, Daniel Morar a invocat imunitatea prezidenţială şi a dispus suspendarea cercetărilor faţă de acesta. În paralel, DNA a cerut efectuarea unei noi expertize care să stabilească prejudiciile din dosar şi, surpriză! Noua expertiză, finalizată în 2007, a stabilit că în dosarul „Flota” nu a existat niciun prejudiciu, iar fără prejudiciu nu există inculpaţi. Astfel, toţi cei trimişi iniţial în judecată au fost salvaţi. Cum pentru Traian Băsescu nu se putea dispune la acel moment scoaterea de sub învinuire, pentru că cercetările asupra sa erau suspendate datorită invocării imunităţii prezidenţiale, lucrurile s-au rezolvat abia după ce acesta a părăsit Palatul Cotroceni.

La data de 12 ianuarie 2015, s-a dispus reluarea cercetărilor faţă de Băsescu, pentru ca după numai 9 zile, pe data de 21 ianuarie, DNA să decidă clasarea cauzei, întrucât fapta nu există. Aşadar, pe vicii de procedură falsă, prin invocarea unei închipuite imunităţi şi cu ajutorul unei expertize care a pierdut pe drum prejudiciul iniţial de 300 de milioane de dolari, Traian Băsescu şi ceilalţi 79 de inculpaţi au fost făcuţi scăpaţi de DNA, punându-se capac pe una dintre cele mai mari fraude din ţara noastră”, relatează cei de la postul de televiziune amintit.

3 comentarii la “Ies schelete din dulapul lui Băsescu. Cum s-ar putea redeschide dosarul Flota

  1. Nu se va intampla nimic. Basescu este ‘cercetat” pentru ca a spus ca demisioneaza in 5 minute. Poate fi o cacialma mai mare ca asta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *