Skip to content
Opinii & Analize

Impactul epidemiei de coronavirus asupra clasei politice românești

remus stefureac
" "

Epidemia de coronavirus este un eveniment fără precedent în ultimii 100 de ani. Criza sanitară are implicații profunde asupra activităților umane. Drepturi, libertăți, obligații cetățenești, relații de schimb, relații inter-umane, toate sunt sub o presiune pe care cea mai mare parte a cetățenilor aflați astăzi în viață, nu au mai experimentat-o niciodată.

Întreaga infrastructură fizică, digitală, socială, economică, logistică a națiunilor este în fața celui mai complex test al vieții reale care fie va confirma importanța critică pentru societate a fiecărei componente, fie va obliga la transformări de substanță. Iar schimbările ample care se produc și se vor produce sub ochii noștri vor fi implementate prin decizii politice în sensul cel mai propriu al termenului. Nu este nimic peiorativ în acest termen. Societățile democratice moderne sunt conduse prin decizii politice, legitimate electoral care, sigur, e preferabil să fie bazate și pe o expertiză cât mai complexă. Dar deciziile în sine sunt și trebuie să rămână politice pentru că aici regăsim esența regimului democratic în care ne place să trăim.

" "

În aceste condiții, elitele politice din toată lumea vor susține în următorii ani poate cel mai important examen de după Al Doilea Război Mondial. Bună sau rea, mai competentă sau mai puțin competentă, mai integră sau mai puțin integră, clasa politică românească va trebui la rândul ei să ducă pe umeri povara și responsabilitatea reconstrucției.

Faptul că ne aflăm la finalul unui ciclu electoral și că urmează în curând alegeri, reprezintă o șansă pentru că reconstrucția va putea fi asumată de partide proaspăt câștigătoare în alegeri, deci legitime. E cumva, același mecanism care a funcționat și în cele două luni de stare de urgență pe care le-am gestionat decent ca țară și pentru că la vârful statului avem un președinte cu legitimitate proaspătă, confirmat în alegeri recente, un președinte cu un capital de încredere ridicat și care a putut astfel să imprime credibilitate restricțiilor severe și de lungă durată impuse de instituirea stării de urgență.

În perioada următoare, principala responsabilitate a clasei politice românești va fi selectarea riguroasă a  propriilor elite naționale și locale. Pentru că marile decizii ale reconstrucției țării după criză nu pot fi luate decât de oameni pregătiți, neinfestați de rețele clientelare. Dincolo de estimările sondajelor de opinie din acest moment, cred că cetățenii vor fi mai riguroși la următoarele alegeri locale și parlamentare. Vor fi mai atenți la atributele etice ale candidaților, dar și la competențele lor. Iar partidele vor crește rapid sau se vor prăbuși nu doar în funcție de politicile pe care le vor propune, ci mai ales în funcție de calitatea oamenilor pe care îi vor propune pentru demnități publice. Anii de umilințe naționale în care indivizi certați cu gramatica, fără o minimă pregătire profesională, aroganți și campioni ai nepotismului feroce erau cocoțați în cele mai înalte demnități ale statului, au provocat frustrări și resentimente de proporții cosmice la nivelul populației. S-a spus că în 2016, PSD a câștigat masiv pentru că în locul unei campanii axate pe personalități, a promovat o campanie axată pe conținutul programului. Evident că e multă legendă aici. Votul negativ și-a jucat rolul. Dar  a existat și un sâmbure de adevăr. Alegerile din 2020 vor fi însă câștigate sau pierdute pe mâna candidaților, nu a promisiunilor electorale, pe mâna unor noi elite care vor fi sau nu aruncate în luptă la alegerile locale și parlamentare succesive.

PNL poate confirma scorul din sondajele de opinie și câștiga alegerile locale și parlamentare doar dacă va propune o echipe de oameni credibili, competenți, patrioți și puși pe construcție. PSD va putea reveni nesperat după dezastrele electorale de la alegerile europarlamentare și prezidențiale doar dacă va avea capacitatea de a se debarasa de balastul anti-european, populist, subversiv și va deschide larg ușa unor oameni cu viziuni moderne, respectați în țară și în afara ei, capabili să articuleze și să demonstreze responsabilitate față de interesul public. Alianța USR-PLUS ar trebui, înainte de toate, să acționeze ca un monolit, nu ca două triburi mai preocupate nesfârșitul tărăboi fratricid, decât de interesul public. Atât USR, cât și PLUS au membri respectabili, însă aceștia nu au cum să fie remarcați dincolo de zidul orgoliilor mici ale unor facțiuni bezmetice care se bat ca să își împartă firmiturile a ceea ce se anunța drept o mare speranță. Pro România are în față primul examen electoral serios. Dacă PSD va închide ușa modernizării, Pro România are șansa de a recalibra zona de centru-stânga prin promovarea unor lideri pragmatici, responsabili și echilibrați. Dacă PSD se reformează cu adevărat, atunci Pro România are doar șansa revenirii la marcă, prin unificării mișcării de stânga. În ambele scenarii, calitatea oamenilor din jurul liderului este esențială. Cât despre UDMR, aici procesul de regenerare a elitelor este extrem de închis și conservator. Nu ne rămâne decât speranța că Uniunea va depăși acest moment de rătăcire în care s-a transformat în remorca unui partid populist-extremist din afara României și va redeveni frecventabil prin recuperarea spiritului constructiv din anii `90, când contribuia responsabil la renașterea României, spre beneficiul oamenilor, maghiari și români deopotrivă.

Cetățenii cu drept de vot se vor confrunta la rândul lor cu dileme foarte complicate. Impactul economic al crizei sanitare este mare, iar consecințele sociale vor fi pe măsură. În aceste condiții, cântecele de sirenă ale populismului riscă să devină extrem de ispititoare. Singura armă va fi o dublă responsabilitate a cetățenilor și a politicienilor. Din studiile sociologice efectute de INSCOP Research în ultimele 12 luni, m-aș încumeta totuși să fac o predicție: dacă vor apărea, populiștii nu vor putea ”vrăji” electoratul; populația României a ajuns la un grad surprinzător de ridicat de reziliență inclusiv pe fondul experimentării unor soluții populiste nefirești care au provocat depresii și revolte sociale în ultimii ani.

Prin urmare, forțate de cea mai gravă criză a generației noastre, partidele politice, clasa politică va fi obligată să își joace propria carte, cea a refacerii propriilor elite pentru a putea câștiga voturi și a reconsturi România. Cine nu va înțelege această lecție, va pierde alegerile, indiferent de ce estimează acum sondajele de opinie. Și spun acest lucru cu responsabilitatea unei persoane care coordonează activitatea unei companii de cercetare a opiniei publice.

***

Remus Ioan Ștefureac, este coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro). Anterior, a activat în diplomație. Este licențiat în Științe Politice și deține un Master în Guvernare și Dezvoltare Instituțională. Teza sa de doctorat acoperă subiectul vast al măsurilor active, dezinformării și propagandei. A publicat articole în jurnale din România și din străinătate, precum și sute de analize și editoriale pe teme politice și sociale.

 

 

1 comentariu la “Impactul epidemiei de coronavirus asupra clasei politice românești

  1. Nu e nicio șansa cu clasa politica de acum. Ne trebuie alta. Pe astia nu mai are niciun sens sa-i mai votam. Nu avem de unde alege. Si nici nu se vor primeni in cateva luni, pentru ca e o chestie de mentalitate la mijloc. Si pentru ca nu sunt capabili niciunii sa inteleaga tara si sa-i vrea binele si deci, cu atat mai putin, sa-i faca binele. Cei din clasa politica de acum stiu ori de propriile lor interese, ori de interesele celor ale caror cozi de topor sunt. Interesele tarii le sunt tuturor acestora intru totul straine. Daca vom fi pusi sa alegem intre ei, e fix degeaba. In loc de democratie, va continua plutocratia străinilor si cleptocrația autohtonilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *