Proiectul privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, publicat integral, marţi, pe site-ul Guvernului, prevede, între altele, accize noi pentru produse din tutun şi impozit special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare.
Guvernul a transmis în Parlament proiectul de lege privind „oprirea risipei bugetare”, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale, urmând să îşi asume, marţi, răspunderea în Legislativ pe acest proiect în şedinţă comună a celor două Camere.
Faţă de forma lansată în consultare publică de către Ministerul Finanţelor au fost adoptate o serie de modificări. Acestea vizează acordarea bonurilor de masă, TVA pentru bilete la spectacole şi evenimente sportive, precum şi calculul impozitului pentru companiile multinaţionale, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, luni, într-un briefing de presă.
Totodată, aşa cum a fost aprobat de Guvern, proiectul de lege prevede aplicarea unor accize nearmonizate, ca taxe speciale, pentru mai multe produse cu potenţial de risc redus:
a) produse care conţin tutun, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 11 00, inclusiv cele conţinute în rezerve livrate împreună cu ţigări electronice şi alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
b) lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 90, inclusiv cele conţinute în rezerve livrate împreună cu ţigări electronice şi alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
c) produse destinate inhalării fără ardere, care conţin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 10, inclusiv cele conţinute în rezerve livrate împreună cu ţigări electronice şi alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
d) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml;
e) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml.
De asemenea, s-a stabilit obligaţia plăţii unui impozit special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare.
Astfel, sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare:
a) persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidenţiale potrivit definiţiei de la art. 453 lit. f), situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depăşeşte 2.500.000 lei;
b) persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei.
Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se calculează în funcţie de încadrarea într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 5001, după cum urmează:
a) în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei;
b) în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
Ca măsuri economico-financiare referitoare la autorităţile / instituţiile publice, proiectul prevede că numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcţiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreşedinte şi al funcţiilor asimilate acestora se reduce până la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 25%.
Tot la acest capitol, în proiect se menţionează că „numărul total al funcţiilor publice de conducere din cadrul autorităţi sau instituţiei publice, cu excepţia funcţiilor publice de secretar general al unităţii / subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi al funcţiilor publice de conducere a căror ocupare se face prin detaşare cu personal din cadrul instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, conform statelor de organizare aprobate, în condiţiile legii, este de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate la nivel de ordonator principal de credite.
În privinţa indemnizaţiei de hrană începând cu 1 octombrie 2023, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror salarii lunare nete de până la 8.000 lei, inclusiv indemnizaţii de hrană la nivelul anual a două salarii minime pe economie în vigoare la data de 1 ianuarie 2019, actualizat anual cu indicele preţului de consum comunicat anual de Institutul Naţional de Statistică, începând cu 2025, cu excepţia personalului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale precum şi a personalului poliţiei locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Cât priveşte sporurile, în proiect s-a prevăzut că „în raport cu condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea, condiţii periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”.
Prin acelaşi proiect sunt stabilite limite maxime în privinţa achiziţie de telefoane mobile de către instituţiile publice şi a consumului de carburant.
Proiectul de lege mai stabileşte că prin desfiinţare, reorganizare, fuzionare sau transfer al activităţii către alte structuri organizatorice, inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea, autoritatea, subordonarea autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene sau centrale, trebuie să rezulte cel puţin următoarele condiţii cumulative:
a) o reducere cu cel puţin 15% a numărului de personal proporţional atât pentru funcţiile de conducere, cât şi pentru funcţiile de execuţie;
b) o reducere cu cel puţin 15% a cheltuielilor de funcţionare, respectiv a cheltuielilor materiale şi servicii.
Procesul de desfiinţare, reorganizare, fuzionare se va desfăşura în perioada 1 octombrie 2023 – 1 ianuarie 2024.
În acelaşi proiect sunt prevăzute şi o serie de măsuri de prevenire şi combatere a activităţilor economice ilicite şi, de asemenea, măsuri pentru consolidarea disciplinei financiare şi fiscale, creşterea conformării voluntare în cazul transporturilor rutiere de bunuri şi unele măsuri privind factura electronică.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
