Skip to content
Puterea Știrilor Video

În București se vor schimba 5 primari din 7, susțin sociologii: ”Vom asista la schimbări în ceea ce privește titularii”

" "

Invitat în studioul „Puterea Știrilor”, sociologul Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a declarat că procentele candidaților la Primăria Capitalei nu s-au schimbat foarte mult față de perioada premergătoare campaniei electorale. Cu toate acestea, după alegeri, vom asista la ”schimbări însemnate” în privința titularilor posturilor de primari, susține sociologul. Cu două excepții, însă.

Nu aș vrea să fac eu publice rezultatele sondajelor, ar fi total neprofesionist din partea mea, însă ce pot spune cu certitudine este faptul că după aceste alegeri, cel putin judecând după scorurile din sondajele de opinie, vom asista la schimbări însemnate în ceea ce privește deținătorii pozițiilor principale de decizii în administrația locală a municipiul București și a sectoarelor, probabil cu două excepții, nu le voi nominaliza, dar le putem intui. Vom asista la schimbări în ceea ce privește titularii”, a precizat Remus Ștefureac, la „Puterea Știrilor”.

" "

Clasamentul final depinde de prezența la vot

Sociologul subliniază că sondajele de opinie sunt uneori hiperbolizate, uneori minimalizate, ”dar dacă sunt făcute așa cum trebuie, într-un mod profesionist, cu instrumentele științifice de colectare și analiza datelor, ele ne arată ce declară oamenii”.

”Evident există filtre, metode pentru a verifica declarațiile, dar ne bazăm pe declarațiile oamenilor. Din acest punct de vedere, mai puțin intenția de vot decât declararea intenției de prezență la vot mi se pare indicatorul cel mai problematic pentru toate sondajele de opinie care se efectuează în această perioadă și pentru toți competitorii, cred că pentru prima dată în ultimii 100 de ani, avem o campanie electorală și alegeri în context de pandemie.

Prin urmare, nu ne-am mai confruntat niciodată nici noi cu o asemenea situație, nu putem să ne inspirăm din experiența altor state europene, în sensul în care în Franța prezența la alegeri a fost mai scăzută, în Polonia când au fost alegeri pe timp de pandemie prezența a fost foarte ridicată. Sunt și contexte culturale diferite, în ceea ce ne privește sigur dacă ne raportăm la declarațiile oamenilor prezența va fi bunicică la alegerile locale”, a mai spus sociologul.

Remus Ștefureac speră într-o prezență mai mare decât cea înregistrată în urmă cu 4 ani, când primarul a ajuns în funcție cu o ”legitimitate demografică extrem de redusă”.

”Eu sper să fie mai mare decât la alegerile de acum 4 ani, când a fost o prezență de 36%-38%, iar primarul care a câștigat alegerile avea o legitimitate de 14% din populația cu drept de vot din București, o legitimitate demografică extrem de redusă.

O prezență mai mare ca în 2016, ar fi o veste foarte bună, cumva s-ar înscrie în tendința pe care am remarcat-o prima dată la alegerile europarlamentare, când, cu 5 ani în urmă, am avut o prezență de 30%, iar în 2019 am avut o prezență de 50%, o diferența mare și cred ca acest lucru este semnificativ. Spuneam că este o necunoscută, oamenii declară că se vor prezenta la vot, însă comportamentul efectiv este o variabila influențată de mulți alți factori, în ziua votului”, a punctat sociologul.

Pericolul pandemiei la urne

Votul la alegerile locale se va desfășura în condiții de stare de alertă în contextul pandemiei de coronavirus, iar întrebarea care se pune este dacă oamenii se vor teme să meargă la urne.

Dacă vom avea o raportare a creșterii numărului de cazuri, gradul de anxietate al oamenilor va crește, dar acest lucru nu îl putem ști. 

Putem să facem comparații când adresăm această întrebare privind prezența la vot: <<Dacă în zilele premergătoare votului va crește puternic numărul de cazuri, intenționați totuși să vă prezentați la vot?>> Sigur, rata de răspuns favorabil scade semnificativ cu 7-8 procente, dar e o necunoscută pentru toată lumea.

Nimeni nu știe în acest moment cum va arată ziua de 24, 25, 26 septembrie din punctul de vedere al numărului de cazuri cu infecție de coronavirus și în contextul începerii școlii, prin urmare acest lucru cred ca va influența foarte mult prezența, iar prezența la rândul ei și structura prezenței vor influența performanța fiecărui competitor politic”, precizat directorul INSCOP Research.

Tineri Vs. vârstnici. Cine câștigă duelul prezenței?

Vârstnicii, e știut, sunt mai conștiincioși când vine vorba de prezența la vot în comparație cu cei mai tineri, însă pandemia poate da peste cap toate calculele.

”La vot pot veni persoanele mai tinere care pot percepe un grad mai scăzut de risc în ceea ce privește contactarea coronavirusului și efectele sale ulterioare, iar vârstnicii pot fi mai temperați în a veni la vot. Sau, din contră, ne putem întâlni cu un comportament diferit.

Efectiv nu avem date suficiente, dar dacă ne uitam strict la declarațiile oamenilor lucrurile sunt clare. Vârstnicii declară într-o rată mai mică că ar veni în condiții de coronavirus, comparativ cu tinerii de 18-35 de ani care declară o rata mai mare. Dar, în realitate, știm că tinerii una declară, alta fac.

În comportamentul efectiv sunt alte necunoscute pe care nu le putem evalua prin instrumentele sociologice și va rămâne să vedem dacă estimările  se confirmă sau nu”, a conchis sociologul.

Revenim cu materialul video.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *