În București, sunt oameni care se încălzesc încă cu lemn de foc, susține Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Invitat în studioul Puterea Ştirilor, secretarul de stat a vorbit despre principalele cauze de poluare în orașe, pe primul loc fiind traficul.
Traficul – cel mai mare poluator în orașe
„Un factor foarte important de poluare în marile orașe este traficul auto. Este chiar pe primul loc traficul auto, pentru că zonele industriale treptat-treptat s-au mutat la periferie. Încălzirea rezidențială este un alt factor de poluare pe care nu mulți îl recunosc, dar este o realitate. Chiar și în București sunt oameni care se încălzesc încă cu lemn de foc, în cazul cel mai fericit, în care nu folosesc cine știe ce alte materiale care n-ar trebui să fie arse și care efectiv elimină toxine. Putem discuta de poluarea aerului și de o stare înrăutățită a aerului, inclusiv în zone rurale, unde oamenii folosesc încă foarte mult lemn de foc și unde se pot genera astfel de probleme. Bineînțeles că dincolo de asta mai sunt și depozitele de deșeuri care, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot aduce și ele o contribuție la emisii.
Însă, în principal, traficul auto și încălzirea rezidențială sunt cele mai îngrijorătoare fenomene și asta se vede inclusiv pe statisticile naționale. Emisiile din transport și din sectorul încălzire au crescut, deși România a performat bine pe reducerea gazelor cu efect de seră în energie, industrie și alte sectoare. În sectorul transporturilor și în sectorul încălzirii încă emisiile cresc pentru că oamenii locuiesc în case mai mari, pe care le încălzesc cu gaz, cu lemn, cu alte surse. Și, din păcate, parcul auto al României a crescut și, din nefericire, a crescut și numărul autovehiculelor foarte vechi, care sunt o problemă, pentru că în deplasările noastre de zi cu zi emitem în atmosferă și practic ne înrăutățim singuri calitatea aerului”, a declarat Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Parcul auto românesc este vechi
„În România, nu există o medie foarte mare de autoturisme la 1000 de locuitori. Cred că suntem undeva la 400. În schimb, parcul auto românesc este vechi. Sunt foarte multe mașini încă, care au peste 20 de ani. De asta, dincolo de reglementare, de legislație și de reguli, avem și programe de finanțare precum Rabla, Rabla Plus, care își propun să elimine și să reducă autoturismele vechi de pe piață, pentru că ele poluează foarte mult, să sprijine românii să-și permită achiziționare a unui autovehicul care are o normă de poluare mai bună”, a mai explicat secretarul de stat.
Cum ne afectează poluarea
Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.
„Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.
Despre poluarea cu particulele PM10 și PM2,5
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.
PM 2.5: 25 ug/m3 – valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 – valoarea limită anuală care trebuia atinsă până la 1 ianuarie 2020
PM 10, valori limită: 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.
Efecte poluării asupra sănătăţii populaţiei
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație de pulberi peste limite poate cauza cancer și moartea prematură.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
