Diferențele de abordare dintre marile orașe din România devin evidente în organizarea evenimentelor de Paște, de la investiții consistente până la absența totală a bugetelor dedicate. Timișoara face notă discordantă, în timp ce Craiova a redus bugetul considerabil.
Modul în care administrațiile locale aleg să aloce buget pentru târgurile de Paște stârnește controverse an de an. Pe de o parte plătitorii de taxe ar vrea ca orașul să ofere posibilitatea petrecerii timpului liber într-un mod plăcut, pe de altă parte costurile organizării evenimentelor este privit cu un ochi critic.
În plină perioadă de tăieri de la bugetele primăriilor, doar câteva municipii s-au aventurat în organizarea de evenimente și târguri de Paște: Craiova, Oradea, Timișoara, Suceava, Sibiu sau Sectorul 3 din Capitală. Orașe mari, precum Cluj sau Iași, nu au anunțat un buget dedicat pentru perioada de Paște.
Adevărul a stat de vorbă cu mai mulți primari din țară pentru a vedea motivația din sptele deciziilor de a investi în organizarea unui astfel de târg sau activități. Timișoara și Sibiu, ambele capitale culturale europene, au un program amplu de sărbători, costurile sunt păstrate la nivelul de anul trecut iar justificarea este numărul mare de vizitatori și promovarea turismului în zonă și a afacerilor locale, spun edilii celor două orașe.
“Este important să înțelegem că vorbim despre un oraș turistic, cu standarde ridicate. Nu ne permitem să facem compromisuri, mai ales în contextul în care dorim să susținem mediul de business și să atragem turiști. Chiar și într-o perioadă dificilă, este esențial să continuăm să investim în imaginea orașului. Am încercat să fim atenți la costuri, dar în același timp să oferim un eveniment de calitate, cu impact pe termen lung. Ne-am dorit să oferim un târg al experiențelor — un loc în care oamenii să poată veni la orice oră și să se bucure de decoruri, de activități și de atmosferă”, spune Paula Romocean, viceprimarul Timișoarei.
Citeşte mai mult aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
