PSnews

Opinii

În ce mod a ajutat Statul Român băncile în perioada crizei?

În spațiul public este emisă o teză manipulatoare ce susține că statul român și cetățenii nu au salvat băncile în criza, spre deosebire de alte state ale lumii.

Fals.

Este incompletă afirmația potrivit căreia statul roman și cetățenii nu au salvat băncile prin perfuzii de bani publici și nu mă refer la ajutorul explicit de 100 milioane de euro, oferit în afara normelor legale de la acel moment Băncii Transilvania în octombrie-noiembrie 2008 pentru a evita încetarea plăților.

A afirma că cetățenii români nu au susținut băncile, este similar cu a sugera că pierderea înregistrată de Bancorex nu a fost acoperită dintr-o extra-taxă pe costul la pompă a benzinei timp de 10 ani. Faptul că românii au plătit la pompă pierderile Bancorex. nu face transferul de avuție mai puțin real.

Ajutorul statului român pentru salvarea băncilor pe timpul crizei a fost realizat tot de o manieră mai puțin transparentă și pe mai multe paliere, banii venind atât de la bugetul statului, precum și de la cetățeni. Efortul financiar și destinația banilor nu au fost comunicate public explicit.

Unul din cele mai clare canale prin care a fost salvat sistemul bancar transferând costul pe bugetul de stat si în final prin taxe și impozite pe cetățeni este reprezentat de nivelul de dobândă plătit de statul român la titlurile de stat emise începand cu declararea oficială a crizei.

Injectarea de bani în sistemul bancar prin canalul titlurilor, a fost orchestrată de BNR și achitată de populație și firme prin taxe și impozite.

BNR a ținut dobânzile sus în piață inclusiv dupa declararea oficiala a crizei in Romania spre deosebire de toate celalte tari europene, aflate sau nu in interiorul zonei euro. Acest „mic” amanunt a afectat masiv negativ economia reala dar a permis finantarea datoriei publice la dobanzi ridicate, de care au profitat bancile.

Cea mai mare detinere de titluri o au bancile comerciale iar ca proxy dupa ajustarea cu dimensiunea bilantului, cele cu probleme. Mai direct exprimat cu cat mai problematica banca, cu atat mai multe titluri in bilant (proportional).

Bancile Nu pot cumpara titluri in sume foarte mari la o singura emisiune. Prin urmare a fost necesar nevoie ca BNR sa mentina nenatural dobanzile ridicate ani la rand desi economia era in criza.

Pentru a estima dimensiunea banilor pierduti de bugetul statului doar pentru ca BNR a tinut dobanzile sus pentru a ajuta bancile sa acopere pierderile sa facem un simplu calcul:

– dobanzile au coborat de la aprox 9% la 2,75% la perioade de 5 ani

– Sa admitem pentru simplificare, diminuand pierderea repurtata de stat, ca descresterea lenta a dobanzilor cu care se imprumuta statul roman in moneda nationala a fost de doar 5% 

– Datoria in moneda nationala in aceasta perioada detinuta de banci a fost mult peste 10 miliarde de euro echivalent 

– Sa admitem pentru simplificare, diminuand pierderea repurtata de stat, ca suma inprumutata de stat in moneda nationala in aceasta perioada a fost de doar 10 miliarde de euro

– Durata modificata a unui instrument cu maturitatea la 5 ani este in jurul a 4,3 ani

– Sa admitem pentru simplificare, diminuand pierderea repurtata de stat, ca statul s-a imprumutat cu aceasta durata medie de 4,3 ani in aceasta perioada

Rezulta o pierdere neta pentru statul roman (la prima aproximare) de nici mai mult nici mai putin de 2,15 miliarde de euro adica aproximativ 1,4% din PIB-ul Romaniei recanalizat de BNR pentru a ascunde pierderile bancilor.

Cetatenii au platit taxe si acestea s-au dus pe plata costului suplimentar al finantarii doar pentru ca BNR nu a coborat dobanzile cum era necesar or cum au facut toate tarile lumii in criza. Pierderile repurtate de economia reala depasesc in aceasta perioada 20% din PIB calculand suprafata dintre cresterea potential a economiei Romaniei si curba cresterii efectiv realizate.

Un alt canal prin care au fost ajutate major bancile, sub radarul opiniei publice, a fost prin canalul apparent inofensiv al garantiilor de tip prima casa.

Doar epentru exemplificare pana la sfarsitul anului 2016, mult dupa declararea incheierii crizei in Romania, garantiile de tip prima casa depaseau 17 miliarde de lei.

Aceste garantii au permis incasarea de catre banci a unor dobanzi si comisioane superioare comparativ cu clasa de risc a pachetului de credit finantat (credit cu garantie imobiliara plus garantia statului). Aceste garantii au evoluat de la suta la suta din valoarea creditului la cincizeci la suta din valoarea creditului. Diferenta dintre cat era pretul creditului pentru clasa de risc respectiva si cat a fost perceput clientilor reprezinta cadoul facut de statul roman bancilor.

Suplimentar, aceste garantii au permis utilizarea scazuta a capitalului bancilor. La costul ultimilor ani al capitalului in sistemul bancar, masura a permis economii majore pentru banci si la acest capitol.

Un alt canal prin care au fost ajutate major bancile, sub radarul opiniei publice, a fost prin „negocierea” provizionarii.

Banca Nationala a Romaniei a avut o abordare unica in ceea ce priveste provizionarea creditelor.

Imediat dupa 2009 a inasprit modul Romanesc de provizionare. Inasprirea aceasta s-a suprapus peste dobanzile ridicate si a amplificat restrangerea creditarii in criza si contractia economiei reale. Minus 7.1% in 2009 se justifica prin frana de mana activata de BNR atat pe parghia monetara precum si pe cea de creditare a economiei reale.

Ulterior, in 2012, modul de provizionare a cunoscut o imbunatatire in sensul relaxarii, dar nu complet pana la nivelul normelor internationale.

Peste acest mod specific BNR de a privi reglemenentarea provizionarii creditarii, BNR aplica o abordare unica de a verifica bancile.

Unele sunt verificate serios, altele mai putin.

Provizionarea selectiva si diferita la nivel de ciclu economic favorizeaza anumite banci in a NU aduce capital suplimentar si a raporta profit contabile.

Schemele de eliberare a provizioanelor sunt multiple de la vanzari de expuneri, restructurari, finantari in grup fara recunoasterea apartenentei la un grup de firme, reclasificari etc. Unele actiuni sunt de competenta autoritatilor statului, dar desigur nu sunt remarcate de supravegherea BNR. Ca parateza anumite banci anunta cresteri de profit prin eliberarea de provizioane.

Incepand cu 2009 capitalul bancar este scump si in anumite situatii imposibil de accesat.

„Negocierea” provizionarii reprezinta un ajutor facut de statul roman pentru anumite banci.

Unele grupuri Internationale isi joaca mentinerea conducerii de la centru in negocierile din Romania privind provizioanele. Romanii de la supraveghere sunt oameni de inteles cu nevoile conducerilor din strainatate, mai ales ca exista o traditie in reciprocitati, inca de la vanzare.

Un ajutor suplimentar pentru banci a venit  din partea Consiliului de Administratie al BNR prin amanarea cu inca un an evaluarea activelor bancilor folosind „integral” metodologia europeana.

Evaluarea calităţii activelor din sis­­te­mul bancar românesc, folosind in­te­­gral metodologia europeană îa fost rea­li­zată în cele din urmă în 2017, o intarziere majora.

In rezumat, acestea sunt doar 3 dintre modalitatile prin care statul Roman si cetatenii au pierdut bani pentru a sustine sistemul bancar.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Pingback: În ce mod a ajutat Statul Român băncile în perioada crizei? | fairness

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi