Este vorba despre drone în derivă, care pot ajunge pe teritoriul României. Ele pot fi doborâte, pentru asta e nevoie însă de o decizie a CSAT, explică la RFI generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, armata a impus noi restricții de zbor în nordul Dobrogei, la granița cu Ucraina, astfel că este interzis zborul aeronavelor civile până la 20-30 kilometri în interiorul României. A fost o decizie a MAPN după cazul resturilor de drona căzute la Tulcea. Zona este mai strict monitorizată după aceste incidente.
Despre eficiența măsurii închiderii spațiului aerian în nordul Dobrogei, a discutat Andreea Orosz cu generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Virgil Bălăceanu: Este o măsură de protecție pentru zborurile civile. Se exceptează SMURD-ul și parcă mai e o categorie de aeronave care pot zbura. De aici și faptul că în zonă nu mai pot zbura drone civile, dar mai ales aeronavele civile. Altitudinea de 4.000 m este altitudinea la care zboară și Shahed 136 / Geran 2. E o măsură de precauție, o măsură preventivă binevenită, o așa-zisă no flight zone.
Reporter: De ce acum?
VB: Măsurile sunt progresive. Sigur că ne așteptam să fie într-un timp mai scurt. Sunt legate de incidentele de graniță cu căderea resturilor dronelor care au fost lovite de ucraineni.
Rep: Ce presupune această restricție?
VB: Aeronavele nu zboară mai jos de altitudinea de 4.000 m. Nu vorbim despre o restricție în apropierea aeroportului, ci o restricție pe culoarele de zbor pentru aeronavele civile. Ele ajung și la 10.000 m. Peste 4.000 m pot zbura fără probleme.
Rep: Ce se întâmplă sub 4.000 m?
VB: Sub 4.000 m pot să apară dronele Shahed 136. Atunci, există un pericol, chiar dacă nu avem date cu privire la survolul acestor drone deasupra României, în spațiul aerian al României. Măsurile sunt preventive.
Rep: Totuși, într-un timp scurt au fost mai multe incidente cu drone. Lămuririle din partea autorităților sunt în continuare așteptate. Pe de altă parte, localnicii spun că problema a fost semnalată deja de luni bune, de cel puțin două luni. Ce să înțelegem noi de aici?
VB: Trebuie să înțelegem că nimeni nu putea prognoza cu exactitate căderile de resturi de drone. Au căzut resturile și au fost luate măsurile de protecție civilă. În rest vom vedea mai ales legat de protecția împotriva eventualității dronelor în derivă, fie care sunt lovite, dar nu distruse de apărarea antiaeriană ucraineană, fie care sunt bruiate și sistemul de control nu mai funcționează. Ca atare s-ar impune să avem și măsuri de protecție a populației și a teritoriului împotriva dronelor în derivă. Dar este o decizie pe care ar trebui să o ia Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Însă, când vorbim despre resturi, măsurile care au fost luate pe linie de protecție civilă sunt suficiente.
Rep: Dumneavoastră spuneți „drone în derivă”. Dumneavoastră știți că este vorba despre o dronă în derivă?
VB: Nu știm, dar nu le excludem. O dronă Shahed 136 dacă nu este lovită și distrusă și este lovită într-una din aripi, nu mai respectă traiectoria care a fost prestabilită și dirijată prin sistemul satelit Ardrossan. Atunci, ea poate să aibă abateri de la traiectoria inițială devenind o dronă în derivă. Dacă ucrainenii bruiază cu sistemele de război electronic drona, sistemul de dirijare satelitar Ardrossan nu mai funcționează.
Rămâne un sistem de dirijare prin INS, care este un sistem de dirijare inerțial, care nu mai presupune aceeași stabilitate pe traiectorie. În cazul acesta pot să apară situații de drone în derivă. Pot reprezenta, cum reprezintă și resturile de la dronele distruse, incidente de graniță.
Când vorbim despre drone în derivă, trebuie să fie aplicate măsuri cu caracter militar. Dar pentru asta armata are nevoie de o decizie politică. Nu își poate asuma dislocarea pe graniță a unor mijloace de combatere a dronelor în derivă fără să existe o asemenea aprobare. Armata este pregătită. Federația Rusă va continua războiul economic. Acum sunt centrați mai ales pe porturile dunărene pentru că vor să distrugă infrastructura portuară din Reni, din Ismail, din Chilia, astfel încât culoarul de export al grânelor, culoarul Dunării, să devină inoperabil.
Citește mai mult pe rfi.ro
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
