PSnews

Ultima Oră

În sfârșit, o veste bună de la Toader și Carmen Dan. Surpriza lui Lazăr

pressalert.ro

În sfârșit, vine o veste bună dinspre ministrul Justiției (Tudorel Toader) și cel al Afacerilor Interne (Carmen Dan). Surpriza, în schimb, este la procurorul general Augustin Lazăr.

Pe 4 octombrie, în Monitorul Oficial al României a fost publicat un Ordin comun, semnat de către cei doi miniștri, la care au achiesat președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Cristina Tarcea, și procurorul general, în ciuda faptului că Augustin Lazăr a dat impresia până acum că ar fi un fan al abuzurilor din justiție.

Ordinul stabilește forma scrisă prin care persoanele împotriva cărora se intenționează să se ia măsura reținerii, arestării preventive sau a arestului la domiciliu sunt informate cu privire la drepturile pe care le au, scrie Jurnalul Național.

Una dintre cele mai imporate informări care sunt aduse la cunoștina acestor persoane, în scris, este aceea că au dreptul să nu declare nimic, nici în fața procurorului, nici în fața judecătorului, fiindu-le, în mod clar, atrasă atenția că orice declarație poate fi folosită împoriva lor.

Astfel, pentru prima dată în istoria penală din România, un suspect împoriva căruia se intenționează a se lua o măsură privativă de libertate ia la cunoștință despre drepturile fundamentale pe care le are. În anexa 1 a acestui ordin, asumat atât de minisru justiției, de cel al internelor, de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și de procrorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se prezintă o listă de 15 puncte scrise cu privire la aceste drepturi pe care le au persoanele private de libertate în cadrul unui proces penal.

În acest sens, dacă împotriva unei persoane s-a dispus măsura reținerii, a arestului la domiciliu sau a arestării preventive, aceasta este încunoșiințată că are dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procedului penal, dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este arestat sau reținut și la încadrarea juridică, dreptul de a consulta dosarul, dreptul de a avea un avocat ales, dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii.

Alte drepturi transcrise în aceast listă sunt: dreptul de a formula orice alte cereri pe parcursul procesului penal care țin de soluționarea laturii penale și a cauzei civile, dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret, dreptul de a apela la un mediator, dreptul de a fi informat cu privire la aceste drepturi, dreptul de a informa o altă persoană cu privire la arestarea sau reținerea efectuată sau la informarea consulatului sau a ambasadei țării de origine a suspectului, dreptul la asistență medicală de urgență, dreptul de a cunoaște peroada de privare de libertate, dreptl de a contesta măsura dispusă, dreptul de a cere revocarea sau înlocuirea măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive, precum și dreptul de a contesta durata procesului penal.

Cel mai important punct din acest ordin comun este aducerea la cunoștință, în scris, a unui suspect că are dreptul să nu declare nimic. Conform acestui document, “refuzul de a da declarații nu poate fi interpretat ca o declarație de vinovăție și nu va atrage consecințe defavorabile. Mai mult, suspectul reținut sau arestat este înștiinat, în scris,în legătură cu faptul că declarațiile pe care le dă în fața procurorului sau a instanței de judecată “pot fi folosite a mijloace de probă” împotriva sa.

Altă prevedere la fel de importantă este aceea că se menționează în scris faptul că dosarul penal poate fi consultat decătre suspect sau inculpat personal sau prin avocat. Actele dosarului pot fi studiate, pot fi notate date și inforamații din ele și pot fi obșinute fotocopii de pe actele de urmărire penală. Însă, acest ordin prevede ă că data și durata consultării dosarului, în timpul urmăririi penale, vor fi stabilite de procurorul de caz. Acesta poate restricționa motivat consultarea dosarului, pentru motive temeinice, dae această restricție nu poate opera mai mult de zece zile. În schimb, avocatului nu îi poate fi restricționat, sub nicio formă, dreptul de a consulta declarațiile pe care clientul său le dă în fața procurorului.

Citiți mai multe AICI.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi