Deficitul Fondului Sănătăţii a ajuns la 3,45 de miliarde de lei în primele cinci luni ale acestui an şi e cu peste 32% mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a anului 2023. Aceasta, în ciuda creşterii cu peste 37% a încasărilor din contribuţii de asigurări de sănătate, efect direct al Legii 296 şi a OUG 115, ambele din 2023, precum şi a OUG 34 din 2024, arată analiza Economica.net.
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.
Creşterea deficitului Fondului Sănătăţii în primele cinci luni ale anului 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023 e influenţată semnificativ de scăderea masivă a subvenţiilor de la stat, primite de Fond. Astfel că, Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate rămâne dependent de subvenţii de la stat ca să fie în echilibru, în ciuda introducerii noilor taxe din Sănătate, arată analiza Ecomomica.net.
Сiteste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
