UPDATE Încep interviurile la CSM cu procurorii propuși de ministrul Justiției la șefia marilor parchete

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a programat, începând de marți, interviurile cu procurorii propuși de ministrul Justiției, Radu Marinescu, la șefia marilor parchete – Parchetul General, DNA și DIICOT.

Primul care va susține marți interviul în fața CSM este Codrin Horațiu Miron, selectat de ministrul Justiției pentru funcția de șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

UPDATE 14:40

UPDATE 14:00

Codrin-Horaţiu Miron: DIICOT trebuie să fie o structură dinamică, mobilă şi orientată spre noile tendinţe de manifestare a fenomenului criminalităţii organizate

Procurorul Codrin-Horaţiu Miron, propunerea ministrului Justiţiei pentru conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) susţine că această instituţie trebuie să fie o structură dinamică, mobilă şi orientată spre noile tendinţe de manifestare a fenomenului criminalităţii organizate. El consideră că o direcţie importantă este o prioritizare a anchetelor penale şi concentrarea lor pe cauze care să producă un impact deosebit în mediul infracţional. El anunţă ”ofensivă totală” împotriva traficului de droguri.

”O altă direcţie o reprezintă o flexbilitate şi adaptabilitate a structurii la noile realităţi sociale şi aici DIICOT trebuie să fie o structură dinamică, trebuie să fie o structură mobilă şi orientată spre noile tendinţe de manifestare a fenomenului criminalităţii organizate, atât la nivelul naţional, cât şi la nivel internaţional”, a afirmat Codrin-Horaţiu Miron.

”O altă direcţie o reprezintă asigurarea unui răspuns modern la evoluţia tehnologică pe care grupările infracţionale organizate o exploatează în vederea obţinerii de beneficii materiale financiare. Poate aceste grupări au un avans înaintea noastră, dar de fiecare dată am reuşit aceste dezechilibre să le armonizăm prin inteligenţă, prin creativitate, prin rafinat, din partea organelor de urmărire penală. O altă direcţie importantă este o prioritizare a anchetelor penale, concentrarea lor pe cauze care să producă un impact deosebit în mediul infracţional, evident cu indicatori de performanţă aferenţi”, a declarat magistratul.

”O primă componentă – zona drogurilor – extrem, extrem de importantă unde vrem să facem o ofensivă totală şi să ne concentrăm pe trei paliere. Mă refer aici la traficul stradal de droguri, la traficul de droguri de droguri în instituţii publice, mă refer la şcoli şi la universităţi şi la consumul de droguri în rândul tinerilor şi minorilor”, a mai transmis procurorul propus de ministrul Justiţiei pentru şefia DIICOT.

”Voi pune accentul pe reducerea cererii de droguri prin acţiune de prevenţie, de rezilienţă, axate pe copii, persoane vulnerabile, corelativ cu o asistenţă integrată specializată şi dacă reuşim şi dacă există finanţare, înfiinţarea anumitor centre de adicţii prin parteneriat public-privat. Ne vom concentra şi pe reducerea ofertei de droguri prin încercări de destructurare a grupurilor infracţionale organizate, detecţia timpurie a acestor droguri şi un control asupra rutelor, circuitelor de trafic intern şi internaţional de droguri”, a transmis Codrin-Horaţiu Miron.

”Nu ne mai aflăm în zona migraţiei clasice, tradiţionale, peste frontieră îmbarcaţi migranţii în mijloacele de transport de mare tonaj şi cu documente falsificate. Am trecut într-o altă zonă, în zona de migraţie secundară, instituţionalizată, care implică reprezentanţi ai unor misiuni diplomatice ale României din străinătate, firme de recrutare în ţară pentru obţinerea avizelor de muncă, de studiu şi de turism pentru cetăţeni străini care doresc să intre în România ca după aia să tranziteze pe ţări din spaţiul Schengen. Aici mizez pe o colaborare bună, fermă cu Poliţia de Frontieră, Ministerul Afacerilor Externe şi cu celelalte ministere de resort: Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei şi Turismului”, a mai afirmat Codrin-Horaţiu Miron.

Interviurile vor continua în următoarele zile, dar și săptămâna viitoare, după cum urmează:

* 11 martie – Alex Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici – pentru ocuparea a două posturi de procuror-șef adjunct al DIICOT;

* 12 martie – Cristina Chiriac – propusă pentru funcția de procuror general și Marius Voineag – adjunct al procurorului general;

* 16 martie – Ioan Viorel Cerbu – pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;

* 17 martie – Marinela Mincă și Marius Ionel Ștefan – două posturi de procuror-șef adjunct al DNA.

Un număr de 19 candidați au participat la selecția organizată de Ministerul Justiției, în perioada 8 ianuarie – 2 martie, în vederea formulării propunerilor de numire pentru funcțiile de procuror general și adjunct al procurorului general, procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DNA, precum și procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DIICOT.

Secția pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care aceste propuneri sunt înaintate președintelui Nicușor Dan.

Conform Legii 303/2022, președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiției.

De asemenea, în cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ și în urma acestui interviu, ministrul Justiției poate continua procedura prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile.

Funcțiile de procuror general și cea de procuror-șef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie și cea de procuror-șef al DIICOT – de la 14 aprilie.

Propunerile ministrului Justiției au avut și reacții negative în rândul opiniei publice, inclusiv un protest organizat vineri de mai multe organizații civice lângă Palatul Cotroceni, în timpul căruia președintele Nicușor Dan a avut un dialog cu protestatarii.

‘Numirile pe care le voi semna mi le voi asuma. Procurorii vor avea girul meu. Am cam de o sută de ori mai multe informații despre sistemul de parchete din România decât aveți dumneavoastră’, i-a spus atunci Nicușor Dan unui protestatar.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News