Încă din primăvară, sistemul de învățământ s-a confruntat cu o întreaga criză a schimbării: dezbaterile noii legi a Educației și grevele profesorilor. De luni, copiii se întorc în bănci, însă în ce măsură vor fi afectați de noile dispoziții?
După mai bine de 12 de la ultima Lege a Educației (nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011), ministerul a adoptat în luna iulie a acestui an una nouă, care a intrat în vigoare pe 2 septembrie, cu doar nouă zile înainte de începerea anului școlar. Încă din 2022, Legea învățământului preuniversitar a stârnit controverse pe diverse aspecte precum: structura anului școlar, manualele școlare, acordarea burselor, admiterea la liceu, susținerea examenului de bacalaureat, dar nu numai.
„Weekend Adevărul“ a discutat cu Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților pentru a afla mai multe detalii despre ce propuneri au avut părinții, ce a fost luat în considerare de către minister, dar și despre ce nemulțumiri există în continuare.
„Am investit sute de ore în comisii la Parlament și Ministerul Educațiilor. Dacă luăm în calcul momentul 2016, când a început proiectul «România educată» și s-au făcut grupuri de lucru la Administrația Prezidențială, diverse dezbateri, apoi la Ministerul Educației și în Parlament“, a explicat Iulian Cristache. De asemenea, acesta a subliniat faptul că propunerile care au venit din partea Federației Naționale a Părinților, dar și a elevilor, prin Consiliul Național al Elevilor, au avut ca scop reglementarea unui „un sistem educațional echitabil, inclusiv, cu egalitate de șanse și tot ceea ce înseamnă principii generale pentru o lege și un sistem educațional corect“.
Elevii și piața muncii
Reprezentantul părinților a explicat faptul că Legea Educației, în general, se bazează pe anumite principii, însă pentru stabilirea modului în care trebuie puse în practică, se fac metodologii și acte subsecvente.
„Sunt două lucruri importante în această lege care au fost luate în calcul de către toți cei implicați: partea de echitate și incluziune, precum și învățământul dual“, a adăugat Iulian Cristache.
Una dintre problemele majore cu care se confruntă sistemul educațional din România este faptul că doar o mică parte din absolvenți reușesc să își găsească un loc de muncă în domeniul pe care l-au studiat.
„Avem o mare problemă cu sistemul educațional. Sunt foarte mulți elevi care termină liceul și nu își găsesc un loc de muncă, nu sunt acceptați pe piața muncii pentru că nu au competențele și abilitățile necesare. Sunt 20 – 25% dintr-o generație merg către învățământul superior, din aceștia reușesc 16-17% să termine facultatea, din care 3-5% reușesc să lucreze în domeniul licenței dobândite“, explică președintele Federației Naționale a Părinților.
Potrivit acestuia, cauzele ar putea fi multiple: de la consilierea elevilor de către reprezentanții școlii sau chiar de către părinți, la o problemă structurală la nivel național în ceea ce privește politicile publice, „în care nu se corelează piața muncii și ceea ce ar trebui să pregătească sistemul educațional pe termen mediu și lung“.
Profesorii, esențiali
În continuare, unul dintre pilonii de bază ai sistemului național educațional rămân profesorii, care joacă un rol esențial în formarea elevilor și generațiilor care vor intra pe piața muncii. În cazul resursei umane reprezentate de profesori, Iulian Cristache punctează faptul că „avem o problemă“.
„Bineînțeles, ne interesează și modul în care familiile trebuie să fie responsabile de elevi. Însă dacă nu ai resursă umană care să știe să interacționeze la clasă indiferent de cum vor arăta planurile cadru sau cum va fi programa școlară, lucrurile nu funcționează. Deci modul în care profesorii interacționează la clasă este esențial pentru că ritmul de învățare diferă de la copil la copil și dacă nu găsești o soluție de adaptare a ritmului astfel încât să știi că și ultimul copil din clasă a înțeles ceea ce ai predat, atunci apar discrepanțe mari în aceeași formațiune de clasă“, explică președintele Federației Naționale a Părinților.
Structura anului școlar
În primara acestui an, Ministerul Educației a aprobat prin ordinul 3.800 structura anului școlar 2023/2024, fiind organizat pe module/intervale de scursuri precum în anul precedent. Astfel, elevii au cinci module de învățare și cinci vacanțe. Unele voci susțin faptul că împărțire anului școlar pe modul duce la fragmentarea unităților de învățare, însă Iulian Cristache consideră că „structura actuală a anului școlar urmează trendul european. Curba de efort este absolut normal să scadă după trei-patru luni de carte non-stop. Este mult mai bine să ai șase-opt săptămâni de carte și apoi o pauză de o săptămână-două pentru a-ți încărca bateriile“.
Potrivit, acestuia structura bazată pe cinci module și cinci vacanțe le oferă și profesorilor posibilitatea de a preda și evalua „așa cum vor“, fără să mai fie obligați în funcție de semestru.
„Și acum există o formulă scurtă, M+3, dar ai timp într-un an școlar. Dacă aș fi profesor, aș acorda o notă pe modul și aș urmări progresul acelui copil, astfel încât să îl încurajez și să vadă că vin în sprijinul lui, notându-l atunci când îl văd pe un trend pozitiv. Dacă vezi că nu dorește să învețe, atunci îl poți penaliza. La noi, sistemul educațional este despre persecuție și modul în care profesorii vor să se impună nu prin respect, ci prin puterea pixului“, subliniază acesta.
Acordarea burselor, subiect de dezbatere
Noua lege a educației prevede eliminarea burselor de studiu și de performanță, dar și introducerea unei categorii noi – bursa tehnologică. Cele dintâi se acordau elevilor cu media generală cel puțin 7,50, iar în anul școlar precedent, aproximativ 91.000 de elevi beneficiau de acestea.
Cuantum burse:
- bursă de merit: 450 lei/lună;
- bursă socială: 300 lei/lună;
- bursă tehnologică: 300 lei/lună;
- bursă de excelență olimpică I și II – cuantum diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute
Un proiect care a fost pus în dezbatere publică prevedea ca bursa de merit să fie acordată la 30% din elevii unei clase, fără un prag minim de medie. Federația Națională a Părinților nu este de acord cu acest proiect, după cum susține Iulian Cristache, și propune o altă metodă: „Noi propunem ca elevii cu medii de peste 9,50 în sus să primească aceste burse, iar dacă ministerul are fonduri, atunci să dea și celorlalți, cu medii sub 9,50, într-un procent de 30%. Nu vom fi de acord ca un elev care are 9,80 într-un colegiu de vârf să nu primească bursă și să se uite cu jind la unul cu media 6, care, bineînțeles că și el are dreptul să primească ajutor financiar de la stat, egalitatea de șanse trebuie dată în ambele sensuri“.
Utilizarea telefonului
Noua Lege a Educației prevede reguli și în ceea ce privește utilizarea telefonului de către elevi după cum urmează: „utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicații electronice de către un elev este interzisă pe perioada desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, inclusiv în timpul activităților educaționale care se desfășoară în afara unităților de învățământ, cu excepția utilizării acestora în scop educativ sau în spațiile autorizate explicit de regulamentul intern al unității de învățământ“, iar la nivelul învățământului liceal, fiecare unitate de învățământ are libertatea de a interzice, prin regulamentul intern, utilizarea telefoanelor „în întreaga sau doar o parte din incinta unității de învățământ, precum și în timpul activităților care se desfășoară în afara acesteia“.
Și în privința utilizării telefoanelor s-au iscat diverse dezbateri, însă Iulian Cristache punctează faptul că „și până acum au fost interzise telefoanele în Statutul Elevului și în regulamentele de funcționare, care reglementau și înainte folosirea telefonului. Acest aspect are legătură cu modul în care profesorul se face respectat la clasă astfel încât să își impună statutul și să spună că folosească telefonul doar atunci când le este util tuturor. Altfel, telefonul trebuie lăsat în ghiozdan, închis, iar dacă un elev nu respectă acest lucru poate fi sancționat sub diferite forme, potrivit regulamentului“.
De asemenea, un sondaj realizat de World Vision Romania în luna mai 2023 pe 10 parlamentari arată că doar unul din cinci parlamentari (19%) crede că școala ar trebui să-l învețe pe copil să folosească telefonul în scop educațional. „Cu cât vârsta parlamentarului crește, cu atât dezacordul pentru utilizarea telefonului în școală este mai ridicat“, se mai precizează în sondaj.
Veșnica problemă a manualelor școlare
Nici anul acesta elevii nu au manuale noi ținând cont de faptul că noua Lege a Educației a fost adoptată în vara acestui an, cu doar două luni înainte de începerea anului școlar. „La liceu sunt probleme cu manualele pentru că nu avem planuri cadru noi și programe noi, doar niște repere metodologice. Nu au vrut să le facă din timp pentru că știau că vom avea o lege nouă și au stat tras de timp până au supărat pe toată lumea“, explică Iulian Cristache. Totuși, o parte din aceste manuale, chiar dacă sunt vechi, au apărut în format digital. „Începând cu anul viitor, sper să avem manuale noi. Rămâne de văzut cât de bine se va mobiliza ministerul pe aceste noi programe, apoi să aibă timpul necesar să facă licitația“, declară Iulian Cristache, care anunță faptul că începând cu anul școlar viitor părinții nu ar trebui să mai plătească manualele auxiliare: „Noi, ca federație, am obținut promisiunea ministrului că manualele noi care vor ieși din contract – primar, gimnazial, posibil și liceu – vor avea auxiliarele anexate, astfel încât părinții să nu le mai plătească“.
Admiterea la liceu, „discriminatorie“
Noua Lege a Educației prevede la Art. 101, subpunctul (2) că „unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale“. În continuare se specifică faptul că „până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES și de către elevi de etnie romă“, în timp ce restul de locuri rămase neocupate în urma organizării concursului și repartizării acelui procent de 10% „atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată“. Însă Federația Națională a Părinților susține că admiterea la liceu pe bază de examen organizat de unitatea de învățământ este una discriminatorie.
„Peste patru ani, elevii care vor intra acum clasa a V-a vor da admiterea altfel decât până acum. Mă refer la Evaluarea Națională, cu acele examene suplimentare la colegiile naționale, pe care noi le considerăm discriminatorii pentru că vor defavoriza cu certitudine elevii din mediile defavorizate, din familii care nu au posibilități financiare și nu își permit să facă meditații. Deci unui astfel de copil i s-a tăiat pur și simplu cea mai mică șansă pe care o avea să meargă către un colegiu de top“, transmite Iulian Cristache.
Bacalaureatul altfel
Elevii care în această toamnă încep clasa a IX-a vor susține bacalaureatul potrivit normelor prevăzute în noua lege. Astfel, proba scrisă la Limba Română va fi una comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, „cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială“. De asemenea, vor susține două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în loc de una.
„Într-un procent major, am fost de acord cu această schimbare, dar cu garanția, pe care momentan nu o avem, că noile planuri cadru sau curriculum pentru liceu va veni în sprijinul elevilor, ci nu al normelor. Deci disciplinele și planurile cadru să nu fie făcute după profesori ca să nu își piardă normele școlare. Dacă vom avea partea de programă școlară, partea de predare pe ceea ce își dorește ministrul la viitorul bacalaureat, atunci, într-adevăr este un câștig pentru că ai nevoie de niște cunoștințe generale pentru a putea intra pe orice piață la nivel european. Abilitățile la nivel european sunt altfel: ei nu vor teorie, pe care noi punem accentul, ci vor să vadă ceea ce știi să faci și cum știi să te integrezi în echipă. Orice angajator se întreabă ce știi să faci în funcție de ce îl interesează pe el, nu neapărat ce studii ai“, susține Iulian Cristache, punctând faptul că „multe lucruri care ne mulțumesc nu țin obligatoriu de lege, care poate fi «sticlă», adică bine creionată pe hârtie“.
În prezent, cifrele în ceea ce privește numărul elevilor care dau Bacalaureatul arată o situație alarmantă. O analiză Edupedu arată că peste 50.000 de elevi care au început clasa I în urmă cu 12 ani nu s-au mai înscris la bacalaureatul din 2023, ceea ce înseamnă de fapt un procent de 24% dintr-o generație. Este important de menționat că generația 2011 nu a fost supusă noilor norme prevăzute de Legea Educației proaspăt intrată în vigoare în acel an.
Testare antidrog aleatorie
Noua Lege prevede drepturile și obligațiile beneficiarilor sistemului de învățământ, elevilor fiindu-le interzis să dețină sau să consume droguri, băuturi alcoolice sau alte substanțe interzise, țigări, substanțe etnobotanice și să participe la jocuri de noroc în perimetrul unității de învățământ. În ceea ce privește consumul de droguri în școli, s-au vehiculat diverse metode de testare a elevilor. Părinții, prin reprezentantul lor Iulian Cristache, susțin că profesorii sunt obligați să intervină atunci când observă un comportament nespecific al unui copil și să îi anunțe familia, însă subliniază importanța prevenției în cazul consumului de droguri.
„Proiectul cu testarea antidrog este binevenit și trebuie pus în practică la pachet cu partea de prevenție reală și nu doar scrisă pe hârtie, cu conștientizarea elevilor astfel încât să știe că acest consum nu face altceva decât să le distrugă viața. Echipele multidisciplinare care vor intra în școli trebuie să aibă medic, consilier, psiholog, poate chiar și un reprezentant al părinților din acea școală pentru a nu apărea diverse discuții sau neînțelegeri“, explică Iulian Cristache.
Acesta punctează faptul că una dintre măsurile vehiculate, respectiv testarea antidrog în masă, nu este o măsură bună.
„Nu suntem de acord cu testarea antidrog în masă pentru că nu își atinge obiectivul. Nu este cazul să punem pe drumuri trei milioane de familii pentru a merge la laboratoare de analize în prima zi de școală pentru a demonstra că s-a făcut acest test. Testarea să se facă acolo unde există factori de risc sau indicatori de consum“.
Totodată, președintele Federației Naționale a Părinților susține că „se poate face inclusiv o testare inopinată în liceu, astfel încât în baza unui algoritm să poți testa în fiecare clasă unul, doi, trei elevi“.
Sistemul educațional, în oglindă
În timp ce la nivelul Uniunii Europene rata de părăsire timpurie a școlii în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (care renunță timpuriu la educație și formare profesională) a scăzut constant în ultimii ani ajungând la 10% în 2022, România „reușește“ să fie prima în clasament cu cea mai mare rată din blocul comunitar, potrivit datelor Eurostat. În fapt, 15% din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care au terminat cel mult clasa a VIII-a, au abandonat școala în acest punct și nu au mai urmat o altă formă de școlarizare sau formare profesională.
De asemenea, un raport publicat de Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut, ce vizează progresele înregistrate în vederea realizării Spațului European al Educației (SEE), arată că România înregistrează cele mai slabe în ceea ce privește echitatea educației, potrivit indicatorilor din 2021. Astfel, în ceea ce privește media participării la educația timpurie (începând cu vârsta de trei ani), România se află la 78,2%, înregistrând chiar o scădere de câteva procente față de media din 2011, 84,1%, și situându-se mult sub media europeană de 93%. În rândul elevilor romi, această rată de părăsire timpurie a școlii este mai ridicată, doar 22% dintre elevii romi cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani ajung să termine liceul. Totodată, datele arată că elevii din mediul rural sunt mai predispuși la părăsirea timpurie a școlii (23,2%) decât cei din mediul urban (4,5%).
În ceea ce privește rezultatele slabe la citire, matematică și științe (în cazul copiilor de 15 ani) România se situează mult sub media europeană: 40-44% din elevi, comparativ cu media UE de 18-22%. Un alt indicator al echității educației este accesul absolvenților învățământului vocațional la învățare prin muncă. În timp ce obiectul UE până în 2025 este să ajungă la un procent de minim 60%, media europeană ajungând exact la acest nivel în 2021, România se situează la 7,1%.
Fără ajutor
Totodată, o cercetare realizată de World Vision România în perioada aprilie-mai 2022 la care au participat 1.232 de copii din mediul rural, de vârstă școlară corespunzând școlii primare, arată că 1 din 10 copii de la sate nu frecventează nicio instituție de învățământ, în timp ce 2 din 10 susțin că violența este prezentă în școala lor mult sau foarte mult, iar un sfert din ei spun că elevii din familiile sărace sunt discriminați mult sau foarte mult. În același timp, 24% dintre copiii din mediul rural spun că nimeni nu îi ajută atunci când nu se descurcă la teme.
Părinții vor schimbări clare în ceea ce privește scăderea ratei de abandon școlar în rândul elevilor români, însă așteaptă un plan concret de măsuri și acțiuni care chiar să fie puse în practică: „Rămâne de văzut ce se trece pe hârtie și care va fi planul de măsuri și acțiuni“. Iulian Cristache subliniază faptul că „în primul rând, avem nevoie de o bază de date interconectată între sistemul informatic de la nivelul Ministerului Educației, cel al Direcțiilor Sociale, Protecția Copilului, Ministerul Sănătății. Sistemul trebuie să aibă mecanisme și proceduri prin care ne putem asigura că atunci când apare o problemă în cazul unui copil, există o instituție care trebuie să intervină“.
Afacerea „viza de flotant“, în pragul falimentului?
„Procesul educațional se desfășoară în maximum două schimburi“, se precizează în Art. 19 din Legea Educației. În practică, mai multe unități de învățământ din țară sunt relocate în diferite procente, însă rămâne de văzut dacă legea poate fi aplicată în toate școlile din România începând cu 11 septembrie. Părinții sunt de acord cu cele două schimburi, Iulian Cristache punctul faptul că „trebuie să încetăm cu metoda vizei de flotant“. „Populația României scade în fiecare an de zile, nu există explicație logică să crească populația școlară în centru pentru că nu se construiesc cartiere noi și nu există o creștere din punct de vedere demografic. Este clar că se recurge la acea viză de flotant, care este o declarație în fals practic. Trebuie să încetăm cu acest lucru. Școlile au posibilitatea să facă consorții și să demonstreze și profesorii din acele școli foarte bune că vor face performanțe și cu elevii care provin din medii defavorizate. Îi apreciem pe profesorii care pot face performanță sau să aibă progres școlar și cu acei elevi care nu au posibilități financiare și nu provin din niște familii cu educație înaltă“, adaugă președintele Federației Naționale a Părinților. De asemenea, sondajul realizat de World Vision Romania arată că 93% din parlamentari consideră că un profesor care ridică un elev de la nota 4 la 7 ar trebui mai apreciat față de unul care ridică un elev de la nota 8 la 10.
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
