Înalta Curte de Casație și Justiție decide astăzi dacă admite recursul făcut de Agenția Națională de Integritate în procesul în care instituția condusă de Horia Georgescu îl acuză de incompatibilitate pe prezidențiabilul ACL, Klaus Iohannis.
Jurnaliștii dcnews.ro precizează că liderul PNL nu poate fi împiedicat de o decizie a justiției în cursa pentru Cotroceni.
Aceeași sursă precizează că în situaţia în care o persoană are o interdicţie de a ocupa orice funcţie publică, urmare a unei incompatibilităţi trecute, avem de-a face cu următoarele ipoteze de lucru:
1. Persoana respectivă are dreptul de a candida, deoarece nu şi-a pierdut drepturile electorale. – Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative nu prevede pierderea drepturilor electorale.
2. Persoanele alese în urma unui scrutin nu pot fi invalidate ca urmare a interdicţiei menţionate, deoarece nu există o astfel de condiţie de invalidare.
3. Unei persoane care ocupă o funcţie aleasă nu îi poate înceta mandatul ca urmare a unei interdicţii de a ocupa orice funcţie, deoarece în Constituţie şi în legile speciale nu există un asemenea caz de încetare a mandatului. În concluzie, o persoană care a fost declarată incompatibilă poate candida pentru orice funcţie, inclusiv ca parlamentar sau preşedinte, deoarece nu şi-a pierdut drepturile electorale (ca exemplu, a se vedea cazul Mircea Diaconu, în care i s-a permis candidatura).
4. Dacă persoana respectivă a candidat şi a fost aleasă în funcția de parlamentar sau preşedinte, nu poate fi invalidată pe motiv de interdicţie, pentru că nu există o astfel de condiţie de invalidare nici în Constituţia României şi nici în Legea nr. 176/2010 (vezi pct. 2) (ca exemplu, a se vedea validarea candidaturii în cazul Mircea Diaconu). 5. Persoanei care a candidat şi a fost validată nu poate să-i înceteze mandatul de parlamentar sau preşedinte ca urmare a unei interdicţii, deoarece nici în Constituţia României, nici în lege nu există prevăzută încetarea de drept a mandatului de parlamentar sau de preşedinte (vezi art. 69, 70 şi 83 din Constituţia României).
Observând aceste ipoteze de lucru putem observa similitudinile dintre situația actuala a lui Iohannis și cea prin care a trecut europarlamentarul Mircea Diaconu. Acesta din urmă avea o decizie de incompatibilitate pentru a mai ocupa 3 ani vreo poziție de demnitate publică. În ciuda acestui fapt, lui Diaconu i-a fost acceptată de către BEC candidatura la europarlamentarele din 2014, iar apoi a câștigat mandatul de europarlamentar. În tot acest timp, inspectorii ANI au contestat puternic alegerea și validarea lui Mircea Diaconu, dar până în prezent fara succes. ANI chiar a acționat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă, BEC și pe Mircea Diaconu, solicitând judecătorilor să anuleze decizia BEC de atribuire a mandatului de europarlamentar.
Situația cu Klaus Iohannis seamănă izbitor cu cea a europarlamentarului Mircea Diaconu. Acesta, chiar dacă va fi declarat incompatibil, are candidatura acceptată de BEC și nimic nu îl poate opri să intre în cursa prezidențială. În cazul în care acesta va fi ales președinte al României, deși a fost declarat incompatibil, probabil inspectorii ANI vor continua războiul cu liderul PNL, după modelul Diaconu.
Într-un singur punct, cazul Diaconu pare că se desparte definitiv de cel al lui Klaus Iohannis și anume modul de abordare a conducerii PNL față de o decizie de incompatibilitate , ce îl afectează pe unul din membrii partidului. Dacă în situația lui Mircea Diaconu, PNL a decis să îl excludă pe acesta, motivând că ar fi putut avea probleme cu lista de candidați depusă la BEC, în situația lui Klaus Iohannis, liberalii par să își fi schimbat punctul de vedere la 180 de grade.
