Skip to content
Societate

Incredibil: Sociologul Dan Dungaciu, dat în judecată de Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania. Care este motivul

psnews.ro
" "

Preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT/EMNT), Tokes Laszlo, şi avocatul acestuia, Kincses Elod, au anunţat vineri, la Târgu Mureş, că l-au acţionat în judecată pe sociologul Dan Dungaciu, pentru „prejudiciul moral cauzat comunităţii maghiare” în urma unui articol de presă.

Profesorul Dungaciu a afirmat în replică, pentru AGERPRES, că acţiunea CNMT este mai degrabă „o chestiune geopolitică”, iar articolele sale sunt doar „pretextul, nu textul, pentru o asemenea ofensivă”.

Tokes Laszlo şi Kincses Elod au precizat că au depus, în numele EMNT EGYESÜLET (CNMT), o plângere civilă la Tribunalul Bucureşti, prin care solicită daune în valoare de 1.271.475 lei, adică un leu pentru fiecare maghiar din România, potrivit ultimului recensământ. Această sumă ar reprezenta prejudiciul moral cauzat comunităţii maghiare prin articolul intitulat „Epidemia de hungaro-virus ameninţă regiunea. Un document al guvernului ungar, decorat de … Miklós Horthy”, publicat la 27 aprilie 2020, într-un ziar central.

Plângerea a fost depusă şi împotriva Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPIRI), al cărui preşedinte este sociologul Dan Dungaciu, iar în aceasta autorului articolului i se impută că ar fi „falsificat adevărul” despre scriitorul şi arhitectul Kós Károly (1883-1977).

„Neîndoielnic, prin afirmaţiile sale, Dan Dungaciu a generat, cu rea intenţie, emoţii negative în sânul populaţiei române şi maghiare! Acuzaţiile pârâtului  reprezintă imputări factuale care au transmis opiniei publice un mesaj duşmănos şi discriminatoriu, fără alte interpetări posibile. Se poate pune problema, oare acest articol şi o serie de alte ieşiri publice la care s-a pretat, îndreptate împotriva unor categorii de persoane (maghiarii din România şi conducerea Ungariei) nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de incitarea la ură şi discriminare?”, a declarat avocatul Kincses Elod.

Reprezentanţii CNMT au argumentat că titlul articolului „conţine o afirmaţie mincinoasă şi una ponegritoare, de natură a inflama şi mai mult relaţiile româno-maghiare”, iar din articol rezultă faptul că „părţile adverse încearcă să-l ‘demaşte’ pe cunoscutul om de cultură şi arhitect transilvănean Károly Kós, deoarece după cedarea vremelnică a Ardealului de Nord fusese decorat de Miklós Horthy cu Crucea Apărării Naţionale”.

„Înainte de toate, pârâtul susţine absolut mincinos că acel ‘Nemzetvédelmi Kereszt’ era cea mai importantă decoraţie a Ungariei. În realitate, renumitul scriitor şi arhitect a fost decorat cu ‘Corvin koszorú’ (Coroana Corvin) care s-a decernat pentru ‘dezvoltarea ştiinţei, literaturii şi artei maghiare’ (…) Autorul acreditează şi ideea că  decorarea lui Kós de către Horthy dovedeşte că el era un  horthysto-fascist înrăit. Pe linia acestui raţionament ‘strălucit’, personalităţile decorate de Nicolae Ceauşescu cu toţii au fost comunişti înrăiţi, cele decorate de mareşalul Antonescu erau ‘antonescieni, legionari’ ş.a.m.d.”, se susţine în plângerea depusă de Tokes şi Kincses.

Cei doi au spus că sunt curioşi cum va putea justifica autorul aceste teze, precum şi „falsificarea adevărului cu privire la ilustrul om de cultură Kós Károly”, care „nu era infectat de viruşii epocii”, potrivit creaţiilor sale literare.

„Prin manifestul intitulat ‘Glasul care strigă’ (Kiáltó szó) autorul îi îndeamnă pe maghiarii  ajunşi cetăţeni români în urma tratatului de pace de la Trianon la acceptarea noii situaţii istorice şi la participarea lor activă  în viaţa românească cotidiană: ‘trebuie să ne însuşim morala: trebuie să înfruntăm realitatea implacabil de rigidă şi nu avem voie să ne amăgim. Trebuie să muncim, dacă vrem să trăim, şi vrem să trăim, aşadar vom munci … Ungaria veche nu mai există pentru noi… Ne-am trezit’. Până şi acest gest care contrazicea spiritul ‘political corect’ al revizionismului maghiar din 1921 este înfierat de pârât?„, se menţionează în plângere.

Cei doi au arătat că scriitorul ar fi fost prezentat ca un „personaj dispreţuitor la adresa românilor” şi un antisemit notoriu şi ar fi criticat „scopul duşmănos” pentru „ridicarea teritoriilor locuite de maghiari cu cetăţenie română”, adică planurile de investiţii ale Ungariei în Transilvania.

„Trebuie să fii foarte obtuz ca să pretinzi că ridicarea acestor zone lăsate în paragină de Bucureşti de 100 de ani ar fi doar în interesul maghiarilor. Fireşte, din creşterea economică a ţinutului vor profita deopotrivă românii şi maghiarii din zonă, precum şi bugetul de stat. Pârâtul 1 însă, punând oblon peste ochii raţiunii, preferă ca în plină spaimă generată de declanşarea pandemiei, în luna aprilie (când lumea trăia cu frica de moarte) să inflameze opinia publică cu fluturarea pericolului creat de ‘epidemia hungaro-virus’ asupra României şi Statului român. Nu este exclus ca ieşirea populistă a preşedintelui ţării din 29 aprilie 2020 să fi fost influenţată de alegaţiile autorului, care mai este directorul unui institut academic. Pârâtul, criticând acordarea sprijinului economico-financiar de Ungaria, face abstracţie de faptul că graniţa este transparentă, investiţiile transfrontaliere sunt asigurate prin regulile Uniunii Europene (libertatea circulaţiei persoanelor, mărfurilor şi capitalului). Blocarea proiectelor economice de amploare, care presupun acceptul statului român în realitate interesează întreaga Transilvanie şi viaţa majorităţii românilor (autostrăzile, trenul rapid Cluj-Budapesta, conductele transfrontaliere de gaz metan etc.)”, se mai afirmă în plângerea depusă.

Tokes Laszlo a mai spus, în conferinţa de presă, că inclusiv prin astfel de poziţii, precum şi prin cele exprimate de preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, s-ar contura „un comandou antimaghiar” în sânul Academiei Române.

„Se conturează un comandou antimaghiar în sânul Academiei Române, mă refer la Ioan Alexandru Pop (Aurel, n.r.) şi vedeţi că aici este vorba despre Dan Dungaciu, un director al unei instituţii academice. Deci este inacceptabil ca cel mai mare for, cel mai înalt for al ştiinţei româneşti, să aibă în sânul ei astfel de personaje care sunt protagoniştii antimaghiarismului românesc„, a concluzionat Tokes Laszlo.

De cealaltă parte, sociologul Dan Dungaciu susţine că nu este primul atac venit din partea unor persoane „resuscitate”, care ar fi fost vizibile în anii ’90 pe chestiunea maghiară.

„Constat cu suprindere că o serie de personaje notorii în anii ’90 pentru implicarea în conflictele şi tensionarea conflictelor din martie 1990 din Târgu Mureş, încep să fie astăzi extrem de vizibile, resuscitate. E o chestiune care mă surprinde. Pe domnul Tokes îl ştie toată lumea, pe domnul Kincses Elod probabil că lumea nu îl mai cunoaşte, este din Târgu Mureş (…) Dânsul este unul dintre promotorii separatismului etnic în liceele din Târgu Mureş (…) cu consecinţele pe care le ştim (…) Nu este primul atac venit din partea unor persoane resuscitate. Am mai primit asemenea atacuri în ultima vreme, la articolele mele, legate de chestiunea maghiară, tot aşa insinuându-se că se creează un pol de transmitere de mesaje în legătură cu chestiunea maghiară. Au mai fost asemenea insinuări, nu au ajuns în instanţă, dar au mai fost, de la cineva care era, tot aşa, foarte activ în anii ’90, pe chestiunea maghiară. Din punctul acesta de vedere, eu cred că este mai mult decât o chestiune politică, eu bănuiesc, fără să am deocamdată probe, că este mai degrabă o chestiune geopolitică. Este o ofensivă pe această cale. Şi articolele mele sunt doar pretextul pentru o asemenea ofensivă, nu sunt textul neapărat, sunt pretextul pentru asemenea ofensivă. Deci chestiunea este mai degrabă una de ordin geopolitic şi eu aşa o privesc, cel puţin în momentul acesta. Dar o să mă aplec mai cu atenţie asupra ei şi voi vedea ce urmează”, a declarat, pentru AGERPRES, Dan Dungaciu.

Referitor la atacurile îndreptate împotriva Academiei Române, Dan Dungaciu a arătat că opiniile sale îl reprezintă şi că ceea ce scrie nu implică în niciun fel Academia Română sau pe preşedintele instituţiei, Ioan Aurel Pop.

Sociologul a mai susţinut că avocatul CNMT, Kincses Elod, a contribuit „din plin la conflictele din martie 1990” şi că după aceste conflicte a plecat în Ungaria, iar ulterior „a devenit unul dintre avocaţii cei mai împătimiţi pentru susţinerea drepturilor de proprietate ale urmaşilor optanţilor, prin care urmaşii optanţilor vin să revendice proprietăţile pe care statul român le-a plătit o dată”.

„Deci avocatul Kincses Elod este unul dintre promotorii acestui proces. Solicitarea celor doi nu am citit-o cu suficientă atenţie, dar e limpede ce vor. Am să mă consult cu avocaţii şi orice tentativă de denigrare a mea, a institutului pe care îl conduc, va fi plătită. O să răspund tuturor punctelor pe care cei doi le-au făcut în solicitarea lor. Voi contracara inclusiv juridic dacă este cazul”, a mai menţionat Dan Dungaciu.

" "
" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *