Indagra și-a închis porțile după 5 zile de activități multiple, întâlniri într-un mediu de afaceri extrem de complex, expozanți de o mare varietate din sectorul agro-alimentar. Invitat al Marinelei Angheluș, la emisiuniea Puterea Știrilor, domnul Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț a României, a venit cu informații importante de la Indagra.
“Anul acesta, mai ales că venim după pandemie, a fost un an foarte bun. Am avut o creștere cu 20% față de anul trecut cand au fost prezente 412 firme. Anul acesta am avut 541, din România si din sud-estul Europei. Este cel mai mare târg de profil pe agricultură, industria alimentară. Practic nu avem niciun fel de concurență pe acest domeniu de activitate din țările din jur. Chiar m-aș duce în toți Balcanii, inclusiv Grecia, nu avem concurență pe acest sector”, a afirmat Mihai Daraban.
Gradul de internaționalizarela Indagra 2023 a fost de 36%
Peste 200 de firme străine au fost prezente anul acesta la Indagra ceea ce a dus la cresterea procentului de internaționalizare. De asemenea, Ambasada Statelor Unite, ca în fiecare an, a organizat o conferință, în cadrul Indagra, prezentand tehnologiile cele mai noi din agricultură, mai ales în zona irigațiilor.
“Americanii au venit în domeniul irigațiilor și al gestionării apei pentru agricultură, unde sunt foarte multe de zis la nivel de România, de Republica Moldova. Un ministru al Agriculturii care pronunță cuvântul secetă este ca un autodenunț pentru că nu avem voie să pronunțăm acest cuvânt uitându-ne la această harta hidrologică și hidrografică. Este numai vina noastră că nu am reușit, după atâția ani, să refacem măcar sistemul de irigații dinainte de ‘89. Avem un potențial uriaș. Știți bine că unii mor de secetă la 100m de Dunăre, invocând, bineînțeles, seceta și făcând agricultură cu arhiepiscopul de mâna, invocând ploaia. Nu cred că mai merge în secolul 21 cu astfel de metode când știm bine ce se întâmplă prin țări mult mai vitregite de apa decât la noi. Știm bine agricultura Israelului cu celebra picătură la plantă. Deci nu avem voie să spunem că nu avem apă. Noi n-avem mijloace. Avem apă și în pământ, avem apă și la suprafață.
Problema este cum o gestionăm. Degeaba ai o Dunăre lată la un moment dat de 1km și o treci călare pe cal, calul stând cu capul afară. Cred că mai indicat ar fi fost să fie îngustă, de 500m și să ai o adâncime propice, ca să fie potrivita pentru navigabilitate, pentru irigații, pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă ș.a.m.d. Vedeți noi, malurile acestea, le-am neglijat complet, adică le lăsăm pe mâna naturii. Natura, bineînțeles, ei aș face loc, are acel sindrom de supraviețuire. Dar este sarcina noastră, având acest bazin hidrografic, să-l gestionăm cum trebuie. Dunărea trebuie reașezat în niște maluri controlabile.
Nu vreau să spun că probabil ar trebui să arate toată Dunărea precum canalul Sulină. Adică cu malurile foarte bine definite, pietrificate, nu betonate, pietrificate, astfel încât să poți să controlezi doar din adâncime ce înseamnă fluxul Dunării. Dar, repet, avem foarte mult de așteptat și de învățat”, este opinia președintelui Camerei de Comerț a României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
