PSnews

Recent

Îndatorarea externă. Radu Soviani desființează Guvernul: Conduc creșterea economică spre nivelul 0! EXCLUSIV

Datoria externă totală a României a crescut în primele şapte luni ale acestui an, faţă de finalul anului trecut, cu 4,1 miliarde euro, la 97,582 miliarde euro, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

În acest context, redacția PSnews.ro l-a contactat pe analistul economic Radu Soviani pentru a analiza situația economiei din România și cât de reală este creșterea economică care se prezintă că există în țara noastră. Astfel, acesta remarcă că avem cu adevărat o creștere economică dar este una în continuu declin. Mai mult, Radu Soviani trage semnalul de alarmă întrucât România nu a mai avut niciodată o asemenea datorie publică externă, iar mai îngrijorător este faptul că îndatorarea nu se face cu scopul de a susține proiecte de investiții ci doar pentru consum. Economistul evidențiază de asemenea un principiu economic de bază:în perioada de creștere economică logica, bunul-simț, gândirea rațională conduce la ideea că trebuie redusă datoria publică ori noi în perioadă de creștere economică record majorăm datoria publică și o majorăm semnificativ”.

CITIȚI ȘI: Armele de distrugere în masă (financiare) se dezvăluie în planul B al guvernării | Încă nu înțelegeți politica economică a Guvernului? Iată câteva indicii

„În mod cert avem o creștere economică, dar în mod cert avem o creștere economică care decelerează , adică devine din ce în ce mai mică și din ce în ce mai îndepărtată de prognozele oficiale ale Guvernului. Concret, dacă anul trecut aveam o creștere econimică raportată, pe care eu o consider umflată, de 6,9%, anul acesta ne îndreptăm vertiginos spre nivelul de 4% în timp ce deficitul bugetar se majorează semnificativ. Făceam o glumă la începutul anului când se mergea pe prognoză de creștere economică de 5% și un deficit de 3%. Gluma mea era: dacă va fi invers? dacă vom avea o creștere economică de 3% și un deficit de 5%? Așa cum evoluează lucrurile în acest moment și fără măsuri de corecție, mai degrabă economia va încetini până la nivelul de 3%, iar deficitul să crească peste 4% spre 5%. Toate acestea cauzează direct problema datoriei publice externe. Creșterea datoriei externe până la nivelul de 100 de miliarde de euro este un maxim istoric. Niciodată România nu a mai avut o asemenea datorie publică externă. Nici pe vremea lui Ceaușescu când datoria publică era să spun undeva la vreo 20 de miliarde de dolari, dar care atenție că banii aceștia au fost folosiți pentru industrie. Din banii aceștia s-au făcut Petromul, Petromidia, Sidex. Acum datoria publică crește pentru nimic. Nu avem proiecte de investiții care să rezulte din această creștere a datoriei publice.

Și de ce devine extrem de îngrijorător acest nivel al datoriei publice? Prin faptul că este din ce în ce mai greu de susținut prin finațare și mă refer la costurile de finanțare, mă refer la dobânzile plătite pentru această datorie publică externă. Este suficient să ne uităm în datele privind bugetul și vom vedea că 70% din deficitul bugetar reprezintă dobânzile plătite pentru finanțarea datoriei publice externe. În mod normal într-o perioadă de creștere economică reală, deficitul bugetar este limitat la maximum, iar dacă există, acesta există strict pentru investiții. Ori noi vedem că această creștere economică record pe care o umflăm și de care ne bucurăm doar statistic nu conduce nici măcar la scăderea datoriei publice. În perioada de creștere economică logica, bunul-simț, gândirea rațională conduce la ideea că trebuie redusă datoria publică ori noi în perioadă de creștere economică record majorăm datoria publică și o majorăm semnificativ. Făceam un calcul chiar pentru PSnews în care arătam că în ultmii ani începând cu anul 2015 până în acest an creșterea datoriei publice reprezintă în sine suma deficitelor bugetare din fiecare an plus costurile de finanțare a stocului de datorie care a crescut cu mai mult de 20 de miliarde de euro. Deci în perioadă de boom economic România s-a îndatorat nu pentru investiții economice ci pentru consum s-a îndatorat mai mult decât în perioada de criză. Pe noi gestionarea bunăstării economice ne costă mai mult decât ne costa gesitonarea crizei ceea ce este inacceptabil. De aceea aceste cifre sunt îngrijorătoare. Sigur că se poate contrapune argumentul că datoria publică nu este o problemă atât timp cât este finanțată și finanțabilă. Da, dar posturile de finanțare respectiv dobânzile sunt din ce în ce mai mari și în creștere ori toate asta ce fac? Conduc la tăierea de sume care ar fi trebuit alocate investițiilor și ne îndreptăm spre o spirală în care creșterea datoriei publice și creșterea dobânzilor va pune presiune și mai mult pe tăierea investițiilor și în cele din urmă va pune presiune pe creșterea economică îndreptând creșterea economică spre nivelul 0 într-un orizont nu foarte îndepărtat de timp”, a remarcat analistul economic.

Întrebat dacă îndatorarea la care ne condamnă PSD-ALDE se face din cauza unor promisiuni electorale nesustenabile, Radu Soviani reliefează că „salariile și pensiile nu au fost majorate din performanța economică condusă de o politică economică rațională” ci exclusiv din datorii.

„Aceasta este până la urmă „marea șmecherie” a programului de guvernare. Salariile și pensiile nu au fost majorate din performanța economică condusă de o politică economică rațională. Nu. Salariile și pensiile au fost majorate din datorie, exclusiv din datorie. S-au redus veniturile, prin reducerea de TVA, ceea ce a dus la o creștere a datoriei și s-au majorat cheltuielile pe datorie. De aici a venit sursa de finanțare ceea ce ar trebui să fie exact pe dos față de cum ar trebui să fie în primul rând ar trebui să fie o performanță economică și politică ceea ce nu există care ar trebui să antreneze o creștere reală a economiei și care să aibă o finalitate în majorarea salariilor și pensiilor. La noi s-a început pe dos. S-au majortat salariile și pensiile și mă refer în special la salariile bugetarilor. Nu este un lucru rău că s-au majorat, dar s-au majorat la toată lumea. Cei cu venituri mari au avut venituri și mai mari. Pe de-o parte prin majorările care s-au dat și pe de altă parte prin reducerea de impozitul pe venit de la 16% la 10% și s-a accentuat polarizarea, iar prețul acestei polarizări este decontat prin majorarea semnificativă a datoriei publice”, a conchis Radu Soviani pentru PSnews.ro.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi