Inițiativa autorităților de a forța reducerea prețurilor la alimentele de bază are, pe lângă o motivație electorală și una economică.
Prețurile ridicate ale produselor alimentare încetinesc procesul de dezinflație, menținând ridicate și costurile de refinanțare din economie.
A surprins în ultima vreme o inițiativă din zona social-democrată a coaliției de guvernare prin care se dorește ieftinirea substanțială a produselor alimentare de bază, printr-un acord cu hipermarketurile pentru reducerea marjelor de profit sau, dacă nu se ajunge la un astfel de acord, printr-o inițiativă legislativă, după model francez.
De ce e nevoie de o astfel de masură?
Inflația anunțată în mai, respectiv o creștere de 10% față de mai anul trecut, arată că prețurile alimentare se mențin foarte sus, în timp ce cele nealimentare și serviciile și-au temperat creșterea.
Energia, cea pe care o indicau producătorii drept vinovată de creșterea prețurilor, nu mai este o problemă în prezent (avem combustibili in luna mai 2023 la 90% din pretul din mai 2022, energia electrică are o scumpire de numai 3% față de mai 2022, iar gazele una de 10%.
Însă dacă ne uităm la produsele alimentare, vedem o creștere anuală de 16% pentru pâine, +25% pentru legume și conserve (+25% cartofi), 18% pentru fructe și conserve de fructe, +15% pentru carne și conserve din carne, +20% pentru pește și conserve din pește, +24% pentru lapte și produse lactate, +29% la ouă, +58% la zahăr, etc.
Prin urmare, de ce alimentele sunt scumpe, deși s-a ieftinit energia ?
Specialiștii ne oferă două explicații pentru acest lucru:
- Cumpărarea de servicii sau produse de uz casnic poate fi amânată, cea de alimente – nu, iar producătorii și comercianții profită de acest lucru.
- Prețurile ridicate pot fi un efect al scăderii cererii (oamenii cumpără mai puține produse alimentare). din nou, la reducerea cererii, producătorii și comercianții răspund cu o creștere de prețuri.
Dorința autorităților de a determina o scădere a prețurilor la alimentele de bază are la bază și un calcul economic: inflație în scădere înseamnă și dobânzi mai mici la credite.
În contextul în care economia încetinește, ar fi de dorit ca presiunea pe rambursarea împrumuturilor mai vechi să se atenueze.
În plus, cheltuielile cu serviciul datoriei statului sunt tot mai senibile la dobânzile de refinanțare în condițiile în care datoria publică este în jur de 50% din PIB.
Sursa: conso.ro.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
