Skip to content
Politică

Ingineriile financiare folosite de SOV prin care a „reciclat” sumele din delapidarea FNI- Motivarea deciziei de condamnare

" "

Sorin Ovidiu Vîntu a folosit inginerii financiare aparent legale prin care a „reciclat” sumele din delapidarea FNI, reuşind să ascundă banii prin creditări ale societăţilor sale, prin achiziţionarea unor imobile şi vânzări repetate, se arată în motivarea deciziei de condamnare a omului de afaceri.

Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 9 februarie, pe Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi patru luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii.

" "
" "

De asemenea, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a dispune confiscarea de la Vîntu a echivalentului în lei a sumei de 7.289.406 de dolari, sumă supusă procesului de spălare a banilor, şi a menţinut sechestrul asigurător pus de către procurori.Decizia a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest caz.

După ce a intrat în posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit „mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevărate provenienţă infracţională”, scrie judecătorul de la Tribunalul București în motivarea deciziei, potrivit b1.ro

Au fost astfel întrunite elementele de conţinut ale infracţiunii de spălare a banilor.

„Deşi procurorul a reţinut că fapta inculpatului având ca obiect material sume de bani provenite din infracţiunea de înşelăciune realizează elementele de conţinut constitutiv ale infracţiunii (…), instanţa constată şi (…) că sub aspectul elementului material al laturii obiective a infracţiunii de spălare a banilor, inculpatul a efectuat activităţi, manopere de ascundere, de disimulare a adevăratei naturi a bunurilor incorporale (…), neputându-se reţine că acesta doar a dobândit, deţinut sau folosit bunul de la făptuitorul infracţiunii principale sau de la un intermediar ştiind că bunul dobândit provine din infracţiunea principală, argumente în raport de care se va proceda la schimbarea încadrării juridice în sensul menţionat”, a notat judecătorul în motivare.

Un alt mod de a ascunde sumele de bani obţinute ilegal a fost prin cumpărarea a 15 imobile, pe care apoi le-a vândut, la intervale cuprinse între o lună şi patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu menţiunea că vânzarea se face în vederea compensării datoriei înregistrate de societatea Gelsor în favoarea sa.

Preţul de vânzare era întotdeauna, în cazul fiecărui imobil, cu mult sub preţul cu care Vîntu cumpărase anterior acele imobile.

Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligaţia de a achita fiecare imobil cumpărat de la Sorin Ovidiu Vîntu în cinci rate anuale, începând din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a închiriat toate imobilele dobândite astfel SC Gelsor SA, societate creditată tot de Vîntu.

În opinia judecătorului, aceste împrejurări „conduc la concluzia existenţei unui singur factor (ori nucleu) decizional în cazul întregului circuit civil cu aparenţă de licit, scopul acestui circuit constituindu-l ascunderea originii nelegale a sumelor de provenienţă (sume cu care inculpatul a creditat SC G. SA)”.

Imobilele erau vândute unor persoane fizice sau juridice de bună-credinţă, „acesta fiind momentul închiderii circuitului fraudulos şi epuizării infracţiunii de spălare a banilor (aceste ultime vânzări realizându-se în intervalul 2001-2008)”. Acest circuit era folosit tot pentru a ascunde banii obținuți ilegal.

Judecătorul a precizat în motivare că „absenţa reţinerii calităţii de autor ori participant la comiterea infracţiunii de înşelăciune în ceea ce-l priveşte pe inculpat nu poate conduce la concluzia lipsei calităţii acestuia de subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor provenind din infracţiunea de înşelăciune (…) şi nici la concluzia nevinovăţiei inculpatului la comiterea acestei fapte”.

În ce priveşte infracţiunea de instigare la delapidare, judecătorul notează în motivare că, potrivit deciziei definitive de condamnare, prăbuşirea FNI nu s-a datorat riscurilor inerente la care sunt supuse fondurile deschise de investiţii, ci activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţii faţă de care s-a dispus condamnarea definitivă într-un alt dosar, printre aceştia fiind şi Nicolae Popa, care a primit o pedeapsă pentru înşelăciune şi delapidare.

Instanţa a mai reţinut şi că, potrivit acuzării, pentru o perioadă de timp, prin acţiunile sale comise după prăbuşirea FNI, respectiv până în aprilie 2003, Sorin Ovidiu Vîntu a tăinuit sumele de bani delapidate de Nicolae Popa, pentru ca apoi să-l favorizeze pe acesta, deşi ştia că Popa a fost condamnat.

De asemenea, din faptele prezentate de procurori şi reţinute de instanţă, rezultă că, din convorbirile telefonice purtate la sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010 între Sorin Ovidiu Vîntu şi Nicolae Popa reiese că adevăratul beneficiar al sumelor de bani delapidate a fost omul de afaceri

Instanţa a luat în considerare, în stabilirea pedepsei, şi faptul că de la data comiterii faptelor până la judecarea cauzei au fost schimbări legislative în ce priveşte incriminarea faptelor de delapidare şi spălare a banilor, astfel că trebuie avută în vedere legea mai favorabilă în această cauză.

În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu se află în libertate, după ce, în 19 noiembrie 2014, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa condiţionată, în dosarul în care a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.

sursa: b1.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *