Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică din 2023, la 2,1%, respectiv în jos pe cea din trimestrul IV al anului trecut, la -0,5%, conform datelor provizorii I, publicate vineri.
Astfel, Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul IV 2023, a fost de 415,906 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023, respectiv în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV din 2022.
Ca serie brută, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului trecut a fost de 474,502 miliarde de lei, preţuri curente, în creştere cu 3%, în termeni reali, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022.
La nivelul anului 2023, pe preţuri curente, Produsul Intern Brut estimat a fost de 1.598,576 miliarde de lei, mai mare cu 2,1% faţă de anul precedent.
La creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea sectoarelor economice. Astfel, s-au remarcat: agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%) – cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%; construcţiile (+0,8%) – cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%) – cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%) – cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.
De asemenea, rezultate pozitive au fost consemnate în: tranzacţiile imobiliare (+0,1%) – pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,6%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,3%) – pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,6%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) – pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,9%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,1%) – pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.
Pe de altă parte, industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%.
În acelaşi timp, o contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 3%.
Potrivit INS, din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,9% şi contribuţie de +1,8% la creşterea PIB); cheltuielii pentru consum final individual al administraţiilor publice, al cărei volum (+2,8% şi contribuţie de +0,2 la creşterea PIB); consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice (+2,9% şi contribuţie de +0,3% la creşterea PIB); formării brute de capital fix (+12% şi contribuţie cu +2,9% la creşterea PIB).
Atât exporturile de bunuri şi servicii, cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
