Există mari așteptări de la întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care va avea loc vineri, în Alaska, însă Uniunea Europeană reprezintă cel mai mare impediment pentru președintele american. O împărțire a teritoriilor nu poate să aibă loc doar între SUA și Rusia, iar la nivel internațional nu există un acord în acest sens.
Condițiile Rusiei pentru armistițiu
Donald Trump a avut trei convorbiri telefonice oficiale cu Vladimir Putin și cei doi nu au ajuns la niciun rezultat. SUA a făcut mai multe propuneri pentru un armistițiu necondiționat, de cel puțin o lună. Putin a refuzat și a spus că armistițiul are un preț: recunoașterea celor 4 regiuni ocupate de trupele ruse (plus Crimeea), oprirea armelor pentru Ucraina pe durata armistițiului, oprirea informațiilor către Ucraina, angajamentul scris că Ucraina nu va fi parte din NATO și organizarea de noi alegeri prezidențiale în Ucraina. Propunerile Rusiei au fost refuzate de UE și Kiev.
În urmă cu 2 zile, Trump anunța că la întâlnirea din Alaska va fi un schimb de teritorii, dar după convorbirea cu liderii UE și Zelenski, președintele american și-a schimbat discursul și a precizat că doar Putin și Zelenski pot discuta despre teritorii.
„Va fi un schimb de teritorii, o știu de la ruși”, spunea Trump, în urmă cu 2 zile.
Nu mai este la fel de convins după discuția cu liderii UE, care au insistat pentru un armistițiu necondiționat, nu pentru un schimb de teritorii. Dar un armistițiu fără o discuție despre teritorii pare un scenariu nerealistic.
UE-Zelenski, marele impediment pentru Trump
În timp ce Rusia se arată dispusă să negocieze cu SUA, fiind mai flexibilă asupra condițiilor, poziția UE-Zelenski rămâne neschimbată. UE tocmai a transmis, miercuri, că apară integritatea teritorială a Ucrainei, deci nu ar putea accepta o cedare a teritoriilor. Mult mai probabil e să asistăm la o retragere a trupelor ucrainene din anumite zone, mai ales că linia defensivă a Ucrainei este aproape de colaps. Acest lucru i-ar permite Kievului să-și refacă defensiva în alte zone, în cazul unui armistițiu. Este greu de explicat ce speră UE-Zelenski să rezolve cu o poziție dură, în condițiile în care pe front înregistrează pierderi zilnice, iar prospectivele nu sunt unele pozitive.
Pe de altă parte, angajamentul SUA în acest conflict pare foarte aproape de final. SUA are un conflict comercial mult mai important cu China, pe care a amenințat-o cu taxe vamale dacă mai cumpără petrol și gaze de la Rusia. Trump a făcut același lucru și cu India, și Brazilia, alte țări BRICS. Toate cele 3 țări au respins atacurile lui Trump și au precizat că SUA nu poate dicta relațiile lor economice.
SUA a impus deja taxe vamale de 50% pentru India și Brazilia, încercând să pună presiune pe Putin să accepte un acord. Trump speră că de teama taxelor, India, Brazilia și China îl vor obliga pe Putin să pună capăt războiului din Ucraina.
„Este deplorabil că SUA au ales să impună taxe vamale Indiei pentru acțiuni pe care și alte țări le desfășoară pentru propriul interes național”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Indiei.
Marele pericol pentru UE-Zelenski este retragerea sprijinului american. Ucraina întinde coarda și riscă să fie lovită chiar de acțiunile sale. SUA nu își permite un război comercial cu China, India, Brazilia și continuarea unui război pe care Ucraina riscă să-l piardă complet. Toată politica externă a lui Trump e construită pe conceptul de șantaj cu taxe vamale. Dacă Rusia nu acceptă șantajul lui Trump și merge mai departe cu războiul, atunci SUA va trebui să sancționeze China. În acest caz, vor fi afectate companiile americane și cetățenii din SUA. E mult mai convenabil și ieftin pentru Trump să sacrifice Ucraina decât să pară slab în confruntarea cu China.
Întâlnirea din Alaska îi poate construi narațiunea pentru a se retrage din conflict: SUA a găsit un acord cu Rusia, dar UE-Ucraina îl refuză. Prin urmare, SUA se va vedea îndreptățită să nu mai ajute Ucraina cu arme și informații și chiar să nu mai vândă arme pentru UE ca să le dea Ucrainei. Abia acesta este adevăratul coșmar pentru Ucraina. Odată ce SUA se va retrage din Ucraina, va putea să se concentreze asupra Chinei și Iranului.
Armistițiu, nu pace
Rezultatul maxim pe care îl poate oferi întâlnirea din Alaska este un armistițiu. Ideea de pace este încă foarte departe pentru toată lumea.
Emmanuel Macron, președintele Franței, a precizat că președintele SUA mizează pe un armistițiu.
„Trump a fost foarte clar în privința faptului că își dorește o încetare a focului în Ucraina în urma întâlnirii din Alaska. (…) Al doilea element este că discuțiile referitoare la teritorii nu pot fi negociate (n.r. în Alaska) și vor fi negociate doar de președintele ucrainean. Aceasta este poziția pe care o susținem și a fost exprimată foarte clar de președintele Trump”, a declarat Macron.
Mult mai important decât încetarea focului va fi reluarea relațiilor economice SUA-Rusia, dar pentru a fi posibil acest lucru, americanii vor trebui să renunțe la sancțiunile impuse rușilor. Donald Trump și-a dat seama că acordul pentru metale rare semnat cu Ucraina este inutil dacă Rusia a ocupat teritoriile care au cele mai multe resurse. Pentru a avea acces la acele metale rare, SUA trebuie să reia schimburile comerciale cu Rusia. Americanii speră că acest lucru ar putea contribui la slăbirea relațiilor Rusia-China, dar greu de crezut că Moscova va neglija prietenia cu chinezii atât timp cât NATO e la granițele sale.
Merz, cancelarul Germaniei, a respins complet ipoteza ca UE să recunoască teritoriile ocupate de armata Rusiei. Dacă Putin merge la întâlnire sperând că se va întoarce cu 4 noi teritorii, atunci UE i-a transmis deja că nu este posibil.
„O recunoaștere legală a ocupației ruse nu este în discuții, principiul că frontierele nu trebuie să fie modificate cu forța trebuie păstrat”, a declarat Merz, după o videoconferință cu Trump, Zelenski și alți lideri UE.
„Toată Ucraina e a noastră”
Ideea de armistițiu necondiționat, pe care o forțează UE-Zelenski, este imposibilă. Situația de pe front arată că Ucraina pierde zilnic noi orașe. De ce s-ar opri Rusia când are un avantaj pe front? Singura explicație ar fi aceea de a câștiga noi teritorii. Retragerea trupelor ucrainene de pe teritoriile ocupate de ruși, în urma unui armistițiu, l-ar ajuta pe Putin să pregătească o nouă ofensivă spre alte noi teritorii, doar dacă Rusia nu-și retrage trupele. Rusia poate transfera mult mai repede sisteme de apărare aeriană și rachete pe noile teritorii decât Ucraina care trebuie să le primească de la alte state.
În luna iunie, Vladimir Putin a făcut o declarație care poate fi considerată o schimbare importantă în Ucraina. La începutul războiului, Rusia vorba despre minoritatea rusă din Sudul și Estul Ucrainei, dar acum Putin precizează că toată Ucraina aparține Rusiei.
„Rușii și ucraineni sunt același popor și în acest sens toată Ucraina este a noastră”, a spus liderul Rusiei.
Putin preciza că nu avea obiectivul de a cuceri Sumy, regiune ucraineană, dar nu excludea acest lucru. Deci cucerirea de noi teritorii din Ucraina este un scenariu fezabil pentru Rusia. Rușii sunt deja în regiunea Sumy și de mai multe luni luptă cu ucrainenii pentru fiecare oraș.
Pentru ca Vladimir Putin să accepte un armistițiu va trebui ca Donald Trump să-i ofere ceva în schimb. Dar ipoteza că Rusia sau Ucraina se vor opri din război nu este plauzibilă. Ucraina a încălcat toate celelalte înțelegeri cu Rusia, lovind infrastructura energetică din Rusia atunci când exista un armistițiu energetic. Rusia a răspuns și ea imediat la provocări. Cele două armate au în continuare resurse militare și până când una dintre ele nu le va epuiza, șansele pentru pace sunt minime.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
