Cum să rezumăm cele mai importante ştiri ale anului trecut? Răspunsul evident în 2023 este să foloseşti Inteligenţa Artificială (AI). În acest spirit, jurnaliştii Reuters au cerut ChatGPT de la OpenAI şi Bard de la Google – două dintre cele mai populare instrumente de inteligenţă artificială generativă – să facă această selecţie.
Răspunsurile lor arată puterea inteligenţei artificiale, notează Reuters, dar şi modurile în care aceasta încă nu se ridică la înălţimea aşteptărilor, în acest caz atât în ceea ce priveşte standardele editoriale ale Reuters, cât şi în comparaţie cu editorii umani.
ChatGPT a răspuns că „în calitate de AI, nu are acces în timp real la evenimentele curente sau la internet pentru a cunoaşte evenimentele specifice din 2023”, dar a oferit „un scenariu ipotetic bazat pe tendinţele şi subiectele actuale”.
Scenariul său roz includea comunitatea globală care a convenit „asupra unui set de măsuri radicale şi cuprinzătoare pentru a reduce semnificativ emisiile de carbon până în 2030”, oamenii de ştiinţă care au încheiat cu succes faza finală a testelor clinice ale unui vaccin împotriva cancerului şi Naţiunile Unite care au negociat un acord pentru a pune capăt unor decenii de tensiuni geopolitice într-o regiune nespecificată a lumii.
Măcar de-ar fi aşa! comentează Reuters.
Bard a fost mai util şi mai precis, oferind un rezumat al ştirilor despre războiul dintre Rusia şi Ucraina (deşi era puţin neclar în ce an a început războiul), ce s-a întâmplat cu economia globală şi detalii despre evoluţiile tehnologice, inclusiv despre inteligenţa artificială şi editarea genelor. A ratat însă războiul dintre Hamas şi Israel.
Dar chiar dacă AI nu poate încă să egaleze un jurnalist, apariţia aceastei tehnologii în 2023 a promis (sau a ameninţat, în funcţie de punctul de vedere) o schimbare profundă a modului în care operează oamenii şi a stimulat preţurile acţiunilor companiilor care au îmbrăţişat această promisiune. În 2024, sunt de aşteptat mai multe progrese şi mai multe ştiri despre autorităţile de reglementare care se străduiesc să ţină pasul, consideră Reuters.
Anul viitor va fi definit, de asemenea, de gloanţe şi de buletine de vot.
În octombrie, militanţii Hamas au atacat Israelul, omorând aproximativ 1.200 de civili şi luând în captivitate alţi 240. Atacul surpriză brutal – cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului – a declanşat o operaţiune masivă de represalii. Israelul a bombardat Hamas şi alte grupări militante din Gaza timp de săptămâni întregi, a ordonat deplasarea a peste un milion de persoane în interiorul micii enclave şi a ucis, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, condus de Hamas, peste 20.000 de palestinieni, inclusiv mii de copii.
Un armistiţiu de câteva zile, la sfârşitul lunii noiembrie, pentru a permite Hamas să predea unii dintre ostaticii israelieni în schimbul unor deţinuţi palestinieni, a luat sfârşit, iar luptele se pare că se vor prelungi până în 2024.
Conflictul din Ucraina nu dă, de asemenea, niciun semn de încetinire. Forţele ruseşti şi ucrainene continuă să lupte în estul şi sudul Ucrainei, dar progresul de ambele părţi s-a oprit aproape complet. Cheia oricărei schimbări în acest impas se află atât la Washington şi Bruxelles – şi în apetitul Occidentului pentru continuarea ajutorului acordat Ucrainei – cât şi la Moscova şi Kiev.
Acesta a fost, de asemenea, anul în care luptele economice ale Chinei s-au înrăutăţit, chiar şi în timp ce Beijingul şi Washingtonul au încercat să-şi repare relaţiile. În 2024, aceste eforturi, şi chiar probabilitatea unei invazii chineze în Taiwan, vor depinde de ceea ce se va întâmpla în alegerile prezidenţiale din SUA. Un al doilea mandat pentru Donald Trump ar arunca din nou totul în aer – inclusiv viitorul democraţiei americane.
Alegerile din SUA vor fi evenimentul politic unic şi cel mai definitoriu anul viitor, atât în ţară, cât şi în străinătate. Dar alte poveşti majore vor ieşi din cabinele de vot din întreaga lume, notează Reuters.
Peste 900 de milioane de alegători cu drept de vot din India vor determina soarta politică a premierului Narendra Modi în primăvara anului viitor. Mexicul ar putea lăsa deoparte o tradiţie de machism şi să o aleagă pe Claudia Sheinbaum, primarul oraşului Mexico City, ca prima sa femeie preşedinte. Şi o cursă mai puţin competitivă se conturează în Rusia, unde Vladimir Putin încearcă să obţină un nou mandat de şase ani, ceea ce îl plasează pe tărâmul îndelungatei domnii a lui Iosif Stalin asupra ţării.
Europa va avea şi ea alegeri, iar în România sunt nu mai puţin de patru feluri de scrutine. Republica Moldova decide la rândul ei în 2024 dacă îi mai acordă Maiei Sandu încă un mandat de preşedinte.
Atenţia jurnaliştilor Reuters la sfârşit de an se concentrează pe o serie de întrebări esenţiale pentru 2024. Ce urmează pentru avort şi drepturile reproductive în Statele Unite? Este inflaţia din întreaga lume învinsă? Vor inversa medicamentele pentru slăbit epidemia de obezitate? Şi poate puterea lui Taylor Swift să devină şi mai mare? „La fel ca multe redacţii, Reuters experimentează modul în care AI ne poate ajuta să împachetăm, să producem şi să livrăm jurnalismul nostru. Dar acest jurnalism va continua să vină de la reporterii noştri de pe teren din întreaga lume, care acoperă ştirile care contează, fără teamă sau favoruri”, promite în final agenţia de presă.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
