Skip to content
Societate

Interceptările SRI pot fi folosite în anchetele penale: recomandările președintelui ICCJ

hunedoaralibera.ro

După ce vreme îndelungată spațiul public românesc a fost acaparat de dezbateri legate de motivarea deciziei CCR, în martie 2019, în cazul protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 și 2016, iată că un raport întocmit de şefa ICCJ, Corina Corbu, arată că, în acest moment, Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, asigură procurorilor de la Parchetul General, DNA şi DIICOT accesul independent la sistemele tehnice prin care se realizează interceptările comunicaţiilor în cursul urmăririi penale.

În nota de fundamentare se arată că metoda specială a supravegherii tehnice „nu este afectată de criticile de neconstituționalitate reținute de Curtea Constituțională prin Decizia 51/2016, dar, fără punerea în acord a legislației cu normele constituționale considerate a fi încălcate, nu ar fi posibilă recurgerea la probe de acest fel în cazul urmăririi penale, pe o durată care nu poate fi estimată, astfel încât, în activitatea de realizare a interesului social general pe care sunt chemate să îl apere organele judiciare, se creează premisa unei lacune operaționale”.

Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul siguranţei naţionale în cadrul relaţiei cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului.

După ce Curtea Constituţională a stabilit că SRI nu mai poate efectua interceptări în dosarele penale, prin OUG 6/2016 au fost reglementate regulile de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în timpul procesului penal.

Raportul ICCJ arată că procesele tehnice de interceptare a comunicaţiilor sunt realizate în centrele operatorilor de telecomunicaţii, iar conţinutul comunicaţiilor interceptate este transferat în mod complet automatizat către sistemul de stocare administrat de CNIC, fără vreo intervenţie umană din partea personalului SRI.

De asemenea, sistemul administrat de CNIC asigură accesul simultan, autonom şi independent a patru autorităţi de interceptare, trei fiind administrate şi utilizate de autorităţile judiciare şi cea de-a patra de către SRI. Interceptările comunicaţiilor sunt făcute legal, datele se stochează pe serverul general în formă criptată, pentru o perioadă limitată de timp, sunt expediate, în sistem complet automatizat, organului judiciar beneficiar, apoi sunt distruse automat.

Mai mult, din punct de vedere tehnic nu există posibilitatea înregistrării peste durata mandatului emis de judecător, pentru că sistemul se închide automat la împlinirea termenului limită dispuse prin actul de autorizare. În ipoteza în care a existat o eroare la introducerea datelor în reţea, există un sistem automat de corectare a datelor, conform mandatului emis.

Sistemul informatic este conceput astfel încât să asigure ştergerea automată şi ireversibilă a interceptărilor, ce sunt transmise în format criptat pe echipamentele proprii ale autorităţilor judiciare beneficiare.

De asemenea, sistemul este configurat astfel încât să asigure pornirea şi oprirea automată a interceptărilor la data şi ora indicate în actul de autorizare, precum şi imposibilitatea ştergerii sau modificării de către operatorii de redare a conţinutului unei convorbiri interceptate sau a altor date aferente acestora.

Personalul CNIC nu interferează pe fondul activităţii autorităţilor judiciare de operare şi gestionare a măsurilor de interceptare a comunicaţiilor; nu are acces la conţinutul comunicaţiilor transferate automat de la operatorii de comunicaţii; nu are acces pe fluxul de interceptare în procesul tehnic de extragere şi transferare către autoritatea judiciară beneficiară a traficului de voce şi date interceptat.

Documentul întocmit de președintele ICCJ, judecător Corina-Alina Corbu, aduce și o serie de recomandări:

– Acordarea unei atenții deosebite pregătirii profesionale a personalului specializat din cadrul celor trei mari parchete, cât și procedurilor operaționale menite a limita pe cât posibil erorile umane ce pot surveni în gestionarea aplicației.

– Efectuarea unei auditări periodice a modului în care sunt respectate instrumentele automatizate de limitare a greșelilor/derapajelor ce pot surveni în procesul de exploatare a aplicației infomatice.

– Menținerea unor înalte standarde de securitate infomatică la nivelul CNIC, inclusiv prin efectuarea unor operațiuni de audidare internă permanentă a sistemului.

– Evaluarea permanentă a modului de funcționare a compartimentelor specializate prin raportare la cele mai înalte standarde de rigoare impuse de exploatarea aplicației informatice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *