O lucrare apărută recent în revista Nature Human Behavior este intitulată „Negativismul determină consumul de știri online”. Asta nu sună deloc bine, scrie Dereck Thompson pentru publicația americană The Atlantic. Firește, însă dă click pe titlu.
Într-un studiu aleatoriu efectuat pe 105.000 de titluri și 370 de milioane de afișări dintr-un set de date privind articole publicate de Upworthy (un site cu numeroase știri pozitive), cercetătorii au ajuns la concluzia că fiecare cuvânt negativ a crescut rata de click cu peste 2%. „Prezența cuvintelor pozitive într-un titlu de știri scade semnificativ probabilitatea ca un titlu să fie accesat”, afirmă aceștia.
Surprinși de toate acestea? Probabil că nu. Nici Claire E. Robertson de la Universitatea din New York, co-autor al lucrării, nu a fost surprinsă. „Oamenii spun de zeci de ani: dacă sângerează, atunci va atrage vizualizări”, afirmă aceasta.
Poate că știrile proaste au parte, firesc, de mai multă atenție. Dar avem și reversul: e posibil ca și poveștile banale și lipsite de importanță să fie îmbogățite pentru a atrage atenția publicului, dacă editorii injectează în titluri o doză de tristețe și catastrofă.
Deși ar fi ușor să dăm vina pe jurnaliști și editori pentru această tendință, explicația ar fi mult prea simplă. La urma urmei, publicul este cel care citește – și urmărește, dă click și se abonează la toate aceste materiale.
Chiar și editorii și jurnaliștii cu spirit critic pot simți că e nevoie să își modeleze reportajele pentru a se potrivi cu deciziile și dispozițiile emoționale ale consumatorilor lor.
Negativitatea nu este, strict vorbind, o problemă a producătorilor de știri ci este o chestiune umană.
Internetul nu poate fi considerat d o cameră mare plină de oameni care țipă unii la alții despre știrile de ultimă oră și dezbaterile politice.
De fapt, camera de știri este doar una dintre antecamerele mici ale acestei case imaginare de conținut online.
Un studiu efectuat pe utilizatorii de internet din Polonia relevă că știrile reprezintă doar 3% din consumul de informații digitale al oamenilor.
O mare parte din restul lumii online este populată de bârfe amuzante și animale care fac diverse.
De fapt, o analiză din 2021 a 126.301 postări pe Twitter a constatat că, în general, zvonurile cu emoții pozitive au avut mult mai multe șanse de a deveni virale.
Dar, deși știrile reprezintă o mică parte din conținutul online, aici negativismul pare să aibă cel mai mare impact asupra traficului de informații.
Robertson arată spre alte câteva studii care arată că oamenii sunt „deosebit de predispuși” să consume știri politice și economice „atunci când acestea sunt negative”.
„În mod surprinzător, spune autoarea, atât pentru mine, cât și pentru cercetători, studiul nu a constatat că furia a crescut numărul de clicuri; în schimb, tristețea a părut să conducă traficul în setul de date Upworthy”.
Dar alte cercetări au constatat că emoțiile intense, cum ar fi indignarea, sunt cele mai susceptibile de a fi împărtășite de utilizatori.
„Există dovezi că persoanele care postează și redistribuie fac parte dintr-o minoritate dar tind să fie mai extreme decât utilizatorul obișnuit”, a declarat Robertson. „Dacă luăm în considerare acest lucru, este logic că un conținut cu un grad ridicat de indignare să fie cel mai des partajat sau postat, chiar și atunci când nu este ceea ce îi interesează cel mai mult pe oameni.”
Când pui totul cap la cap, imaginea de ansamblu arată astfel: știrile online sunt un subgrup ciudat și mic al internetului, care este condus de un set și mai ciudat și mai mic de scriitori și creatori de content, care au contribuit la un ecosistem în care emotivitatea conduce la partajare și negativitatea duce la click-uri.
Însă veștile proaste nu sunt doar un mit inventat de creatorii de content care urmăresc traficul.
Multe evenimente și tendințe sunt de fapt negative și orice organizație de știri onestă are nevoie de un instrument pentru a le identifica.
Examinarea puterii, a corupției și a opresiunii în numele publicului necesită o lentilă critică, iar sugestia că lumea ar fi mai bună dacă jurnaliștii „s-ar înveseli” este absurdă.
Cu toate acestea, o tendință de negativism în știri merită să fie reținută, din cel puțin trei motive.
- Orice prejudecată sistemică în raportarea știrilor este rea.
A minți pentru a proteja un partid politic sau a sugruma un reportaj precis pentru că este incomod din punct de vedere ideologic sau personal este considerat, în general și pe bună dreptate, lipsit de etică. Deși o părtinire a știrilor proaste ar putea să nu pară inițial la fel de respingătoare ca o tendință ideologică, pericolele sale sunt multiple.
Tendința de a transforma în senzațional orice știre negativă poate duce la desensibilizarea publicului și ignorarea problemelor cu adevărat grave, La dezinformare, la reducerea capacității de a rezolva ce poate fi soluționat, poate eroda încrederea în jurnalismul onest
Platformele de social media răspândesc furie și deznădejde pentru a crește gradul de engagement, îndreptând atenția asupra pericolului. Acestea reprezintă un teren fertil pentru teoriile conspirației, iar mass-media a acordat atenția cuvenită acestui fenomen. Dar organizațiile de știri ar trebui să se întrebe dacă nu cumva și ele contribuie uneori la confirmarea temerilor nejustificate ale publicului.
- Piețele suprasaturate ar putea avea costuri ascunse.
La începutul secolului al XX-lea, companiile auto au folosit producția în masă pentru a accelera fabricarea de automobile. Pentru a ține pasul cu oferta, producătorii aveau nevoie de idei noi pentru a stimula cererea consumatorilor. Alfred Sloan, directorul executiv al General Motors, a venit cu ideea de a lansa anual modele de vehicule, cu culori și specificații noi. Cu timpul, agenții de publicitate au numit acest concept obsolescență planificată (uzură morală planificată) – introducerea unor date de expirare arbitrare pe produse pentru a-i determina pe oameni să cumpere mai mult. Abundența a dat naștere publicității.
Revoluția comunicării în domeniul tehnologiei a extins piața de conținut, creând un mediu de știri aglomerat în care autorii concurează în mod constant pentru atenție. Pe o piață a abundenței de știri, supraoferta de conținut încurajează autorii să adopte psihologia unui agent de publicitate: Cum pot stimula cererea pentru produsul meu? La fel cum supraproducția de automobile a creat condițiile pentru obsolescența planificată, abundența de conținut a oferit milioanelor de oameni o diplomă avansată în dinamica fluidă a atenției. Încă o dată, abundența a dat naștere publicității.
- Optimizarea are întotdeauna o latură întunecată.
Industria știrilor are mai mult ca oricând date despre articolele și postările pe care le citesc oamenii; cât timp citesc și dacă le împărtășesc și altora. Dar poate că revoluția cantitativă din mass-media exacerbează tendința agențiilor de știri de a publica articole negative. Publicul, care este în mod clar mai interesat să dea click pe știri triste și să le împărtășească, este complice al acestei tendințe a industriei de știri.
Nu știm cu certitudine în ce mod expunerea crescută la știri rele crește anxietatea publicului. Dar știm că o creștere a știrilor online cu o predispoziție negativă demonstrată se întâmplă să se intersecteze cu o criză de anxietate în creștere a adolescenților. „Este greu să le spui companiilor media: „Hei, negativismul va crește numărul de cititori, dar renunțați la el; ne face rău”, mai spune Robertson.
Într-adevăr, organizațiile de știri care se agață de știrile negative nu-și pot permite cu ușurință să ignore publicul care cere o dietă de tristețe și răutate. Întrebarea interesantă este însă: acum că ne înțelegem unii pe alții, ce facem în această privință?
Autor: Derek Thompson. Sursa: theatlantic.com.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
