În 2023, economia românească s-a confruntat cu o inflație foarte mare care a crescut prețurile, un deficit bugetar excesiv și o creștere a taxelor pentru mediul de afaceri. 2023 a fost un an dificil, iar 2024 va continua să aibă multe provocări economice, atât pentru cetățeni, cât și pentru companii.
Adrian Negrescu, analist economic, consideră că rezultatele economiei românești sunt mincinoase, deoarece „mare parte din populație s-a adâncit în sărăcie”, după ce puterea de cumpărare a scăzut. Analistul arată că va fi „aproape imposibil” pentru Guvern să reducă deficitul bugetar sub 5%, în 2024, în condițiile în care cheltuielile statului vor crește.
Adrian Negrescu arată că nici mediul de afaceri nu traversează o perioadă bună și nu este exclus să apară noi taxe sau să dispară unele microîntreprinderi afectate de creșterea taxelor.
PS News: Cum ați descrie anul 2023 pentru România, din punct de vedere economic? A fost un an bun sau dificil?
Adrian Negrescu: 2023 a fost un an încâlcit, cu bune și rele. Un an în care am recuperat nesperat pierderile din pandemie, dar în care mare parte din populație s-a adâncit în sărăcie. 2023 a fost un an în care mediul de business s-a adaptat provocărilor fiscale, creșterilor de taxe peste noapte, scăderii consumului.
A fost un an mincinos, dacă e să privim în statistici. Pe fondul inflației, cifrele de afaceri s-au umflat la un nivel fără precedent, rezultatele par să fie pozitive, dar realitatea din spatele cifrelor este una cel puțin alarmantă. Vânzările în volum au scăzut în toate domeniile, iar producția a atins un adevărat record negativ – 11 luni de scăderi continue.
Comerțul, principalul motor al economiei, a rezistat cu greu provocărilor generate de creșterile de prețuri. Marile magazine, mai ales cele alimentare, au inventat tot felul de promoții, de campanii menite să îi determine pe români să își păstreze obiceiurile de consum.
Marea problemă a lui 2023 a fost inflația, aflată la un nivel dublu față de cea din zona euro. Pe fondul menținerii artificiale a prețurilor la energie și gaze la un nivel ridicat, produsele românești au pierdut în fața celor de import, iar dependența de importuri a crescut semnificativ.
Dacă am fi modificat pragurile la energie, în condițiile în care prețurile plafonate sunt cu cel puțin 50% mai mari decât cele practicate în regiune, am fi avut o inflație mai mică, iar efectele pozitive s-ar fi văzut în dinamica business-ului și mai ales în evoluția puterii de cumpărare.
Statul, însă, a acționat cinic, preferând să țină inflația, această mamă a tuturor taxelor, la un nivel ridicat, pentru a atrage mai mulți bani la buget.
PS News: Va reuși România să-și reducă deficitul bugetar sub 5% în 2024, după 5 ani de deficit bugetar excesiv?
Adrian Negrescu: Va fi o misiune aproape imposibilă, în contextul creșterilor de salarii și pensii, ca Guvernul să își respecte ținta de deficit bugetar. Nu văd de unde vor găsi resursele financiare să susțină acest demers mai cu seamă că reformele mult promise în sectorul public au fost amânate, iar cheltuielile programate pentru anul viitor, ale statului român, sunt prevăzute să crească la 38,8% din PIB. Doar printr-o minune economică, un adevărat miracol, statul va reuși să adune cei 30 de miliarde de euro cu cât estimează că va crește PIB-ul nominal anul viitor și care să îi permită să reducă și deficitul.
PS News: Ce impact vor avea, în 2024, creșterile de pensii asupra bugetului statului?
Adrian Negrescu: Creșterile de pensii înseamnă cam 10 miliarde de lei în plus, în fiecare lună. Va fi extrem de dificil să finanțezi această lege, în condițiile în care nu facem aproape nimic pentru a crea locuri de muncă. Pentru ca legea pensiilor să fie sustenabilă, avem nevoie de peste 1 milion de locuri noi de muncă în următorii ani, iar acest lucru nu se poate face decât prin stimularea investițiilor și reducerea taxelor pe muncă, să reușești să redai încrederea investitorilor în economie.
PS News: România a atras investiții oferind taxe foarte mici, atât pentru microîntreprinderi, cât și pentru companiile mari. Creșterea taxelor pentru mediul de afaceri va speria investitorii în 2024 sau mediul de afaceri poate să susțină alte creșteri?
Adrian Negrescu: 2024 va fi, din punctul meu de vedere, un an de restructurări masive în economia românească. Pe fondul creșterii taxelor, a inflației ridicate și urmare a scăderii vânzărilor, firmele vor fi nevoite să își restructureze afacerile, oferta de produse și servicii, să își limiteze expunerile și să caute să își securizeze veniturile. Va fi un an greu, plin de incertitudini, un an în care vom naviga în apele tulburi ale intereselor electorale, un an în care puterea de cumpărare a oamenilor va continua să scadă. Nu este exclus să vedem și noi creșteri de taxe și o reducere semnificativă a microîntreprinderilor cărora statul le-a pus gând rău, limitându-le drastic sfera de activitate.
PS News: Este economia românească pregătită pentru noua eră green? Statele din Vest fac tranziția către o economie care se bazează pe industrie green. Poate România să țină pasul cu aceștia?
Adrian Negrescu: Noi facem deja pași concreți în acest domeniu, de voie de nevoie. Am închis mare parte din producția de energie pe bază de cărbune, instalările de eoliene și fotovoltaice continuă într-un ritm susținut, însă nu e de ajuns. E nevoie de susținerea investițiilor în sectoarele green, iar ultimele măsuri fiscale anunțate de autorități numai asta nu fac. Dimpotrivă, creează și mai multe probleme celor care vor să investească în noile tehnologii care pot duce la arderea mai rapidă a etapelor de retehnologizare a economiei.
PS News: Care va fi cea mai mare provocare pentru economia românească în 2024?
Adrian Negrescu: 2024 va fi încă un an sub spectrul inflației, alimentată și o posibilă depreciere a cursului, dar și o perioadă în care vor exista și multe oportunități. Se știe că în vremuri de criză, cine are capital și curaj investițional poate atrage cote de piață de nesperat în vremuri de creștere economică. În esență va fi un cu bune și cu rele, în care iscusința managerială, know-how-ul vor face mai mult ca oricând diferența între profit și pierdere.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
