Skip to content
Politică

INTERVIU „Am fost aspru criticat pe nedrept”. Ministrul Marcel Boloș, despre pensii speciale, banii din PNRR, metroul de la Cluj și educația din România

Inquam Photos / George Călin

Într-un interviu pentru PS News, Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, susține că, atât digitalizarea cât și infrastructura educațională „sunt vitale pentru sistemul de educație”. Pe de altă parte, potrivit ministrului, România are nevoie și de investiții în resursa umană care deservește serviciul public de educație pentru a avea a avea un sistem de educație mult mai performant în țara noastră.

Ministrul a vorbit și despre banii pe care România i-a primit și îi va primi pe baza Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), dar și despre jalonul pe care țara noastră îl are de îndeplinit, și anume alinierea tuturor pensiilor speciale la nivelul contributivității până la finalul acestui an.

„Pensiile speciale trebuie să rămână, în opinia mea(…). Pensiile speciale le au toate statele membre din Uniunea Europeană și sunt un fel de recompensare a acelor categorii sociale de salariați care de-a lungul perioadei active de muncă au fost nevoiți să desfășoare anumite categorii de activități cu caracter special în domeniul justiției, apărării naționale, ordinii publice care au presupus constrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale ale acestora. Cât despre cuantumul pensiilor speciale, acesta este un alt subiect de discuție”, susține Marcel Boloş.

PS News: Ați afirmat recent că educația reprezintă pilonul central pentru transformarea României și sunt perfect de acord cu dumneavoastră. Ce ar trebui, însă, să se schimbe, din punct de vedere al finanțării pentru a avea un sistem de educație mult mai performant în România? Ce ar trebui să aibă întâietate în distribuirea fondurilor europene, digitalizare sau infrastructura?

Marcel Boloș: Aș spune că amândouă, atât digitalizarea cât și infrastructura educațională sunt vitale pentru sistemul de educație. Prin digitalizare asigurăm modernizarea marelui serviciu public de educație în timp ce prin infrastructură asigurăm baza materială pentru ca educația să se desfășoare la cele mai înalte standarde. Aș mai adăuga că mai avem nevoie și de investiții în resursa umană care deservește serviciul public de educație. Fie că discutăm despre cursuri de calificare, acces la bazele de date internaționale, sprijin pentru educație de înaltă calificare, toate acestea nu sunt altceva decât investiții în viitorul nostru. Cu cât dascălii noștri sunt mai pregătiți, cu cât sunt la curent cu toate evoluțiile în plan științific, cu atât copiii sunt mai pregătiți pentru viață și pentru o tranziție mai ușoară pe piața muncii.

PS News: Primăria Cluj a decis suspendarea temporară a proiectului metroului pentru a actualiza indicatorii licitaţiei, în condiţiile în care costurile materialelor de construcţii au crescut foarte mult în 2022 din cauza inflaţiei şi conflictului din Ucraina. De ce are, totuși, nevoie Cluj Napoca de metrou? Cât de necesară este o astfel de investiție?

Marcel Boloș: România are, în primul rând, o nevoie urgentă de schimbare de paradigmă în ceea ce privește strategia de dezvoltare urbană. Acum cu toții suntem preocupați de creșterea prețului la utilități, să facem față la cheltuielile privind traiul zilnic, însă viitorul nu ne ocolește. Suntem responsabili de creionarea, prin intermediul fondurilor europene, a viitorului dezvoltării în România. În acest sens, Clujul a spart gheața. Avem nevoie de un oraș urban cu o populație de peste 1 milion de locuitori pentru a fi un concurent serios pe piața serviciilor publice la nivel național. Nu mai putem continua ca toate serviciile publice ale României să fie concentrate la București. Este nevoie de acest nivel intermediar de dezvoltare urbană care să spargă monopolul serviciliilor publice concentrate. Nu totul va fi lapte și miere. Clujul va trece prin greutăți din acest punct de vedere. Dar printr-o strategie închegată cum este cea a primăriei Cluj, acest obiectiv de țară, prin implicarea noastră la nivel guvernamental, este posibil. Metroul, alături de centura metropolitană, sunt două investiții strategice care pun bazele solide ale Clujului, ca municipiu reședință de regiune. Sunt convins că după Cluj vor mai urma proiecte de metrou în orașe europene precum Timișoara, Iași sau Constanța. A fost greu să se spargă gheața.

PS News: Ați anunțat recent că România pregăteşte cea de-a doua cerere de plată din PNRR, ce ar urma să fie transmisă către Comisia Europeană în luna octombrie, în valoare de 2,8 miliarde de euro. În ce direcție vor merge acești bani, concret, și când va fi a treia cerere de plată?

Marcel Boloș: Banii sunt cei pe care îi știm cu toții: 3,79 mld. euro încasați din prefinanțare, 2,66 mld. euro pe care urmează să îi încasăm din cererea de plată numărul doi și desigur 2,80 mld euro din cererea de plată numărul trei. Toți acești bani însumează peste 9,5 mld euro intrați în conturile României. Evident aici se mai adaugă și Politica de Coeziune unde avem planificat să încasăm în acest an peste 4,6 mld euro. Un total de peste 14 mld. Euro, ceea ce reprezintă un vârf de încasare, fără precedent, la nivelul României și un progres însemnat pentru stabilitatea financiară a țării. Acum, în ceea ce privește modalitatea de utilizare a acestor fonduri din PNRR, aș putea spune că infrastructura de transport este primul mare beneficiar. Spre exemplu, peste 4 mld. euro sunt destinați implementării autostrăzii A7 și aproximativ 319 km. Apoi avem în curs de încheiere un număr de peste 110 contracte de finanțare pentru creșe în valoare de peste 230 mil euro, digitalizarea universităților – 58 contracte cu o valoare de peste 200 mil euro, reducerea riscului de abandon școlar în școli – peste 3.500 de proiecte cu valoare de peste 400 mil euro sau eficiența energetică a clădirilor unde sunt depuse un număr de peste 1430 cereri de finanțare cu o valoare de peste 2,4 mld euro. Deci iată că am pus bazele în acest an, atât din punct de vedere al mecanismelor instituționale și al încheierii de contracte de finanțare în valoare de peste 6 mld euro în marea lor majoritate destinate proiectelor de infrastructură. Acest fapt nu poate decât să ne bucure, pentru că o dezvoltare sănătoasă a unei țări începe cu proiectele de infrastructură.

PS News: Și că tot am ajuns la capitolul PNRR. România are de îndeplinit un jalon din PNRR care prevede alinierea tuturor pensiilor speciale la nivelul contributivității până la finalul acestui an. Considerați că România ar trebui să elimine pensiile speciale, așa cum susține și Florin Cîțu, fostul președinte al PNL? Dacă nu, cum justificați menținerea acestora? Considerați că și pensiile militarilor, angajaților MAI și magistraților se încadrează în acest jalon al PNRR?

Marcel Boloș: Pensiile speciale trebuie să rămână, în opinia mea. Am spus acest lucru de mai multe ori. Spun și acum. Pensiile speciale le au toate statele membre din Uniunea Europeană și sunt un fel de recompensare a acelor categorii sociale de salariați care de-a lungul perioadei active de muncă au fost nevoiți să desfășoare anumite categorii de activități cu caracter special în domeniul justiției, apărării naționale, ordinii publice care au presupus constrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale ale acestora. Cât despre cuantumul pensiilor speciale, acesta este un alt subiect de discuție. Sunt uneori exagerate și aici este posibil să avem de lucrat. Nu de alta, dar atunci când toți românii o duc greu în aceste vremuri aceste exagerări ale cuantumului pensiilor nu ne fac bine deloc. Este vorba de igiena morală în societate. Cât privește reforma acestor categorii de pensii speciale, s-ar putea la un moment dat să fim puși în situația care să despărțim cuantumul pensiilor speciale în două: cât revine părții de contributivititate și cât revine indemnizației fixe suportate din bugetul de stat. Vom vedea cum evoluează discuțiile cu Comisia Europeană.

În ceea ce privește pensiile militarilor, angajaților MAI și magistraților, aici avem o problemă de rezolvat pe fond. Jalonul precizează că reformăm pensiile speciale, iar legislația națională vorbește despre pensiile de serviciu și ocupaționale. Dacă este să ne raportăm la această inadvertență între conținutul jalonului și specificul legislației naționale, atunci am fi tentați să spunem că nu avem de făcut reformă. Ori acest lucru nu cred că va fi posibil. Va trebui să vedem în ce direcție se îndreaptă discuțiile informale cu Comisia Europeană și evident ce mandate vom primi din partea Guvernului României și a Coaliției de Guvernare.

PS News: Ați fost criticat pentru o declarație pe care ați făcut-o referitoare la majorarea salariilor demnitarilor. Ați spus că sunteți invidios pe salariile altor demnitari din UE. Considerați că acele critici au fost exagerate? Cum ar trebui să fie, în opinia dvs, salariul unui demnitar român?

Marcel Boloș: Am fost aspru criticat pe nedrept. Am spus că sunt invidios pe salariile omologilor din Uniunea Europeană, dar nici o clipa nu am spus sau am fost de acord că acestea trebuie majorate acum, în condițiile în care marea majoritate a populației se confruntă cu marile probleme generate de criza energetică și creșterea prețurilor la bunurile de consum. Mi s-a spus să plec dincolo, să lucrez peste graniță dacă vreau salariu mai mare. Pe bună dreptate. Însă eu am venit pe un salariu cu mult mai mic pe funcția de ministru în speranța că se poate face ceva, pentru binele oamenilor. A fi demnitar nu e un privilegiu, este o cruce.

Pe de altă parte, România are un potențial de resurse uriaș. Este nedrept că astăzi avem această discrepanță: resurse multe și condiții de trai grele. Fie că discutăm de resursele minerale, de potențialul agricol, de resursa umană calificată și înalt calificată, toate aceste lucruri ne îndreptățesc să credem că într-o zi profesorii, medicii, funcționarii publici, demnitarii, angajații din companii pot avea salarii comparabile cu ale omologilor din UE. Dar pentru aceasta este nevoie ca Guvernul să vină cu o strategie articulată de valorificare a potențialului de resurse, de dezvoltare sub toate formele sale, iar noi toți să ne mobilizăm forțele ca să o ducem mai bine, să fim responsabili pentru acest obiectiv de țară. Nu este un slogan. Este o realitate în care este nevoie de mult pragmatism și coeziune națională.

Cât privește salariile demnitarilor, acestea trebuie să fie aliniate la standardele europene DOAR după ce această problemă a fost rezolvată la nivel național pentru medici, profesori, salariații din companii și pentru celalalte pături largi de categorii sociale. 

Să credem într-o Românie mai bună!

1 comentariu la “INTERVIU „Am fost aspru criticat pe nedrept”. Ministrul Marcel Boloș, despre pensii speciale, banii din PNRR, metroul de la Cluj și educația din România

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *