Skip to content
Politică

INTERVIU Cristian Bușoi: „Criza grânelor este una gravă și există temeri serioase că se poate agrava și mai tare”. Ce spune despre aderarea R. Moldova la UE

Facebook/Cristian Busoi

Criza alimentară generată de blocarea grânelor ucrainene în porturi de către flota rusă, obținerea statutului de țări candidate la UE din partea R. Moldova și a Ucrainei și chestiunea finalității războiului din Ucraina reprezintă, zilele acestea, temele momentului în toată Europa. Aceste subiecte au fost abordate, pe larg, de europarlamentarul Cristian Bușoi, într-un interviu pentru PS News.

PS NEWS: Cum se vede în Parlamentul European criza grânelor generată de războiul din Ucraina? Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a spus că Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate ale celor două ţări pentru a permite exportul cerealelor. Există în acest moment discuții între România și Germania pe marginea acestui subiect?

Cristian Bușoi: Criza grânelor generată de agresiunea nedreaptă și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei este una gravă și există temeri serioase că se poate agrava și mai tare. Federația Rusă folosește această criză cu bună știință și își dorește să provoace o criză mondială, pentru a dezbina Occidentul, pentru a forța astfel o spargere a unității care există acum. Un element de șantaj folosit de Putin împotriva sancțiunilor, în speranța că Federația Rusă va căpăta și o forță mai mare la viitoarea  masă a negocierilor.

De aceea, noi în Parlamentul European facem front comun și păstrăm unitatea noastră, păstrăm sancțiunile și chiar vom încerca să le înăsprim, în timp ce încercăm să găsim cât mai multe soluții pentru a rezolva criza cerealelor.

România joacă un rol important în asigurarea transportului grânelor: Avem nevoie de o capacitate mai mare de transport și aici putem spune că este binevenită și propunerea Germaniei. Este clar că toate țările UE trebuie să contribuie și să ajute pentru micșorarea efectelor acestei crize. Este nevoie de bani și logistică atât pentru creșterea capacității de stocare a grânelor în zone sigure ca România, Polonia, cât și de o diversificare a rutelor de transport.

Ursula von der Leyen s-a declarat convinsă că Ucraina și R. Moldova vor obține statutul de țări candidate. Statele membre UE vor avea, însă, ultimul cuvânt cu privire la statutul celor trei, la summitul Consiliului European. Cum credeți că vor vota?

Sunt extrem de bucuros că Republica Moldova a făcut acest pas și aici vreau să subliniez rolul extrem de important pe care l-a jucat România. Diplomația românească trebuie felicitată, așa cum trebuie felicitat și președintele Iohannis pentru această reușită. Liderii români, diplomații români au fost în permanentă colaborare cu președinta Maia Sandu, cu Guvernul Gavriliță și au oferit permanent soluții la crizele din ultima perioadă. S-a fructificat o oportunitate enormă și sper ca drumul către aderare și integrare să fie cât mai scurt.

România este cel mai bun prieten al Republicii Moldova și nimeni nu poate contesta acest lucru și rolul activ pe care l-am avut în susținerea cadidaturii statului moldovean. Uneori, aceste lucruri cântăresc mai mult de cât o sută de ajutoare financiare.

Politologul Ivan Krastev de la Centrul pentru Strategii Liberale a publicat recent un prin care arată că există acum două tabere la nivelul statelor europene: „tabăra păcii” care vrea încetarea luptelor și demararea negocierilor cât mai rapid posibil și „tabăra justiției” care consideră că Rusia trebuie făcută să plătească scump pentru agresiunea sa. Unde considerați că trebuie să se poziționeze România și cum credeți că se va termina confruntarea?

Suntem într-o situație fără precedent. Războiul din Ucraina a schimbat un pic paradigma. Este clar pentru toată lumea acum, că nu te poți baza pe mesajele diplomaților ruși, pe declarațiile liderului de la Kremlin. Din păcate, au fost mulți din țările occidentale care ani de zile au crezut că Putin este un lider rațional, care nu va încălca liniile roși.

Războiul din Ucraina trebuie să înceteze cât mai repede. Nu trebuie să mai moară copii, nu trebuie să mai moară civili sau militari. Trebuie să fim realiști, un război se termină prin două metode: capitularea sau negocierile de pace. Federația Rusă nu va capitula și nici Ucraina. Este clar că la un moment dat negocierile de pace vor fi cheia încetării conflictului, dar și atunci trebuie respectată o condiție: Ucraina este stat independent și suveran, iar negocierile trebuie să plece de la punctul în care guvernul ucrainean, președintele Zelenski să nu cedeze teritorii în favoarea Federației Ruse.

Eu aș mai adăuga un lucru aici: trebuie făcut totul ca în viitor Federația Rusă să nu mai aibă posibilitatea să atace un stat vecin.

Ce ne puteți spune despre activitatea dumneavoastră din PE, din ultima vreme?

Unul dintre cele mai importante Programe Europene la care am lucrat și pentru care am purtat negocieri în ultima vreme este RePowerEU. Planul propune măsuri fără precedent pentru eliminarea dependenției UE de combustibili fosili din Rusia și accelerarea tranziției verzi prin producerea de energie curată, diversificarea surselor de energie și economisirea energiei. Pe scurt, RePowerEU este o strategie pentru energie sigură și durabilă, la prețuri accesibile. Ce am reușit împreună cu colegii mei din Comisia ITRE este ca într-un timp extrem de scurt să negociem și să obținem un vot pozitiv pentru stocarea gazelor. Comisia ITRE a solicitat Parlamentului European dezbaterea acestui act legislativ în procedură de urgență și am reușit să trecem extrem de rapid prin procesul colegislativ. A fost dacă vreți un maraton legislativ, fără precent la nivel european.

Toată lumea a înțeles urgența și atât Parlamentul, cât și Comisia și Consiliul s-au mobilizat exemplar pentru a lua decizia corectă care va ajuta cetățenii și companiile să treacă cu bine peste iarna viitoare. Votul final privind această decizie se va lua la viitoarea ședință de plen a Parlamentului, care va avea loc săptămâna aceasta. Așadar, statele membre și operatorii trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a-și umple depozitele de gaz la 85% din capacitate anul acesta. Ținta este de 90% pentru anii următori. Scopul este să protejăm Europa de șocurile de aprovizionare. Statele membre fără capacități de stocare subterană vor trebui să se asigure că cel puțin 15% din consumul lor mediu pe ultimii 5 ani este stocat într-un alt stat membru. Capacitățile de stocare a gazelor vor deveni infrastructuri critice și toți operatorii de stocare vor trece prin noi certificări obligatorii. Am cerut în mod expres ca procesul pentru aceste certificări să fie pe cât de riguros, pe atât de rapid. La fel de important de menționat este faptul că operatorii nu vor putea închide o instalație de stocare a gazelor fără autorizație din partea autorității naționale de reglementare. În paralel, până la 1 august 2022, Comisia va emite orientări privind achiziția în comun a gazelor, după același principiu pe care l-am utilizat pentru a cumpăra vaccinurile anti-COVID19. Vom dezbate pe larg și acest subiect în Comisia ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European împreună cu Kadri Simson, comisarul european pentru Energie și colegii mei.

Ce trebuie să mai știe cetățenii este că există în prezent discuții foarte avansate cu partenerii tradiţionali ai Uniunii Europene de a creşte cantităţile de gaz și LNG pe care le livrează în UE. În primul rând cu Norvegia, care a crescut deja cu 6% cantităţile livrate, cu Azerbaidjanul care poate dubla cantitatea, cu Algeria și nu în ultimul rând cu SUA pentru creșterea cantității de LNG, dar și cu Qatarul. Avem nevoie însă de acorduri pe termen mediu şi lung – între 10 şi 20 de ani – şi de investiţii semnificative care trebuie făcute în Qatar şi de către companiile private din SUA pentru noi capacităţi de lichefiere şi investiţii nu la fel de mari dar la fel de importante în Uniunea Europeană pentru noi capacităţi de regazificare şi pentru noi terminale LNG. Este o perioadă cu mari provocări, cu creşteri de preţ, dar și cu oportunităţi pe care nu ne permitem să le ratăm dacă vrem ca generaţiile viitoare să aibă acces la surse de energie curate, stabile, sigure și accesibile, care să nu devină arme în mâinile unor șefi de stat fără scrupule.

1 comentariu la “INTERVIU Cristian Bușoi: „Criza grânelor este una gravă și există temeri serioase că se poate agrava și mai tare”. Ce spune despre aderarea R. Moldova la UE

  1. & Și dacă Bușoi e „talentat”, ca ,,oracolul” Mitică Dragomir, la fotbal, ca să fie „oracol” și „lider politic” al PNL, ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *