Skip to content
Politică

INTERVIU Cristian Bușoi: „Ucraina trebuie ajutată să își apere suveranitatea și independența”. Ce spune despre renunțarea la gazul rusesc

CaleaEuropeană.ro/ Zaim Diana

Războiul din Ucraina, problema importului gazelor ruseși sau restricțiile anti-COVID la care autoritățile din România au decis să renunțe de curând, au fost câteva dintre temele abordate, pe larg, de europarlamentarul Cristian Bușoi, într-un interviu în exclusivitate pentru PS News

PS NEWS: Cum vedeți reacția statelor membre UE în ceea ce privește situația din Ucraina?

Cristian Bușoi: Uniunea Europeană s-a mobilizat și a luat măsuri dure împotriva Federației Ruse care a invadat Ucraina și a declanșat un război crud. Trebuie să recunoaștem că au fost câteva momente în care efectiv am rămas surprinși de gestul agresiunii ruse, dar toate statele UE s-au mobilizat și am trecut la adoptarea unor sancțiuni, care prin efectul lor vor crea mari efecte economice negative în Federația Rusă. Sperăm că e un mijloc de coerciție ce va provoca efecte în lanț, atât în plan social, economic, cât și militar. O armată trebuie hrănită, trebuie dotată și are nevoie de logistică. Măsurile sancționatorii luate de noi vor slăbi statul rus.

De asemenea, ați văzut cu toții mobilizarea statelor membre și activarea mecanismelor europene pentru ajutorarea refugiaților ucraineni. Este o crimă umanitară, Federația Rusă a ales să desfășoare un război total. Fără să respecte nicio regulă, trage în civili, trage în spitale, trage în tot ce mișcă în speranța că Ucraina va ceda. Aceasta nu mai e o confruntare militară e o crimă umanitară. Ucrainenii care au ales să fugă din calea războiului sunt ajutați de țările membre UE. Aici trebuie să remarc încă o dată solidaritatea de care au dat dovadă românii, bunătatea oamenilor care din primul minut s-au mobilizat și au acordat ajutor refugiaților.

Este un moment greu. Ucraina trebuie ajutată să își apere suveranitatea și independența. UE trebuie să fie alături de USA și să luăm toate măsurile care se impun. Faptul că UE a dat dovadă de fermitate și a acționat împreună du USA, coordonând-se impecabil a provocat o surpriză mare și lui Putin. Acesta probabil nu se aștepta ca într-un timp scurt, să se treacă peste interesele specifice ale fiecărei țări și să fie un bloc unit împotriva invaziei. Suntem reprezentanții Lumii Libere și noi vrem să trăim în pace, cu respectarea valorilor și a legilor, de aceea trebuie să fim fermi, să păstrăm sancțiunile luate și să îi spunem lui Putin: așa nu se poate. Ucraina are dreptul să fie liberă, suverană, independentă. Europenii vor pace, nu război!

În contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei, cât de importantă este, în opinia dumneavoastră, găsirea unor alternative la nivelul statelor UE în ceea ce privește importul de gaze naturale din Rusia? Cum ar putea arăta aceste alternative?

Obiectivul nostru este clar: fără gaz rusesc în toată Europa. Nu mai putem rămâne dependenți. Așa cum am mai spus, pentru acest obiectiv este nevoie să creștem ritmul de producție a energiei regenerabile, să dezvoltăm noi terminale pentru gazul lichefiat și să utilizăm la maximum potențialul nuclear pe care îl avem în statele membre. Chiar ieri am discutat despre aceste obiective cu Thierry Breton, comisarul european pentru Piață Internă.

Statele Unite ale Americii sunt o alternativă. SUA este sunt unul dintre cei mai mari producători de gaz natural și exportatori de GNL din lume. În ultimele săptămâni, SUA și-au majorat exporturile de GNL către Europa. Alături de SUA avem Qatar, care deține alături de Iran și Rusia cele mai mari rezerve de gaz natural din lume. Cu puțin timp înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la Doha a avut loc o întâlnire cu 11 reprezentanți ai țărilor exportatoare de gaz. La această întâlnire ministrul Energiei din Qatar a spus că țara sa poate să majoreze cantitatea de gaz pe care o produce, desigur cu investiții semnificative în infrastructură.

Azerbaidjanul intenționează să își mărească exporturile de gaz cu 11% în acest an, conform declarațiilor recente ale oficialilor din această țară.  Începând din decembrie 2020, țara alimentează continentul european prin intermediul gazoductului transadriatic (TAP).

Nigeria exportă deja gaz lichefiat către Europa pe cale maritimă. Cei mai mari clienți sunt Spania, Franța și Portugalia, care au terminale GNL. 12 miliarde de metri cubi au fost importați din Nigeria în Europa, în 2019, potrivit Asociației Africane a Întreprinderilor Germane.

Algeria a declarat în februarie că este pregătită să furnizeze gaz suplimentar din surplusurile țării către UE prin intermediul gazoductului Transmed, care leagă Algeria de Italia. Această alternativă ar trebui privită însă cu rezerve, oficialii declarând recent că au nevoie mai întâi să asigure piața internă.

La fel de important. Implementarea completă a propunerilor <<Fit for 55>> ar reduce consumul nostru anual de gaze fosile cu 30%, echivalentul a 100 de miliarde de metri cubi (bcm), până în 2030. Cu măsurile din planul REPowerEU, am putea elimina treptat cel puțin 155 de miliarde de metri cubi de gaze fosile utilizate, ceea ce este echivalent cu volumul importat din Rusia în 2021. Aproape două treimi din această reducere poate fi realizată într-un an, punând capăt dependenței excesive a UE de un singur furnizor.

România a renunțat la restricțiile anti-COVID. Credeți că a fost o decizie bună?

Decizia de ridicare a restricțiilor a venit în urma unei analize întemeiate. România nu ar fi riscat siguranța propriilor cetățeni. Am depășit multe provocări de-a lungul ultimilor doi ani, cu ajutorul românilor care au înțeles că trecem printr-o situație fără precedent, care a impus reguli fără precedent, cu ajutorul medicilor, asistenților, farmaciștilor, cercetătorilor, care au fost zi de zi în linia întâi. Important este ca acum să ținem lucrurile sub control. Virusul nu a dispărut, este încă printre noi. Este clar însă că știm astăzi să ne protejăm mai bine decât în urmă cu doi ani. Nu trebuie să lăsăm garda jos. Avem la dispoziție cea mai puternică armă împotriva virusului: vaccinul. Protecția pe care ne-o oferă vaccinul este eficientă, sigură și, poate la fel de important, gratuită. Nu costă nimic să te vaccinezi.

Care au fost principalele activități desfășurate de d-voastră în ultima vreme, în cadrul Parlamentului European?

La începutul acestui an colegii din Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European m-au reales ca președinte. Rolul meu este să conduc negocierile legislative în domeniile de interes ale ITRE. Activitatea ITRE acoperă o gamă largă de sectoare: politica industrială și aplicarea noilor tehnologii, politica de cercetare și inovare a UE, politica energetică a UE, politica spațială, securitatea cibernetică, societatea informațională și tehnologia informației.

Deciziile pe care le luăm în ITRE au impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și asupra economiei europene în ansamblul ei.

După invazia neprovocată și sângerosă a Rusiei în Ucraina, activitatea mea în Comisia ITRE s-a concentrat pe identificarea unor soluții pragmatice, rapide pentru alternative la gazul rusesc și menținerea prețurilor la energie la un nivel pe care toți cetățenii europeni și companiile să îl poată plăti.

Nevoia UE de independenţă  energetică este mai mare ca niciodată. Trebuie să eliminăm dependența de gaz, petrol rusesc și cărbune prin diversificarea surselor noastre de energie. Să ne orientăm cu maximă responsabilitate spre energia solară și eoliană, gaz lichefiat și centrale nucleare, biometan și hidrogen regenerabil. Să scăpăm de furnizorii care finanțează războiul lui Putin în Ucraina și trebuie să o facem rapid.

Este obligatoriu să ne pregătim temeinic și eficient pentru iarna viitoare, să ținem prețurile sub control și să protejăm cetățenii vulnerabili și industria europeană, care trebuie să rămână competitivă, indiferent de contextul geopolitic actual.

Recent, comisarul european pentru Energie, Kadri Simson ne-a prezentat în ITRE pachetul RePowerEU, un plan al UE pentru o acțiune comună pentru o energie sigură, accesibilă și durabilă. Asta înseamnă inclusiv achiziționarea în comun de gaze, GNL sau hidrogen. Dacă permiteți o paralelă, la fel cum am procedat cu achiziționarea vaccinurilor împotriva COVID-19, am putea proceda și cu achiziționarea de stocuri strategice de combustibil. Pe 24 și 25 martie, va avea loc un Summit chiar pe această temă. Liderii UE, inclusiv  președintele României, Klaus Iohannis se vor întâlni pentru a lua o decizie istorică.

Comisia Europeană a mai anunțat că va propune o legislație care să impună ca statele membre să aibă stocurile 90% pline până în octombrie. Pentru adoptarea acestei legislații Comisia pe care o conduc este gata să lucreze cât mai repede posibil. Este nevoie de o procedură accelerată la care să contribuim atât noi, în ITRE, cât și Consiliu. Comisia trebuie să folosească instrumentul adecvat pentru a ne ajuta să facem acest lucru. Modificarea la reglementarea privind securitatea aprovizionării cu gaze trebuie să fie o propunere de sine stătătoare.

Un obiectiv important pe care l-am atins recent în Comisia ITRE este sincronizarea rețelelor electrice ucrainene și moldovenești cu rețeaua continentală europeană.  Am susținut vehement acest lucru și iată că luna aceasta s-a realizat. Prioritatea noastră este să continuăm activitatea de livrare a gazelor către Ucraina prin capacitatea fizică inversă a fluxului de gaze de la vest la est. Trebuie să fim pregătiți să facem față tuturor provocărilor generate de actualul război, pornit de Federația Rusă.

În paralel, am întâlniri în Grupul de contact “COVID-19 Vaccines”. Grupul “COVID-19 Vaccines” are reprezentare la cel mai înalt nivel de decizie în UE. La reuniuni participă toți coordonatorii grupurilor politice din Comisiile ITRE, ENVI și INTA, președinții acestor comisii și vicepreședintele Comisiei Europene, comisarii europeni, dar și directorii Agenției Europene a Medicamentelor. Discuțiile se concentrează pe sprijinirea statelor membre în derularea campaniilor de vaccinare, ultimele descoperiri în domeniul medical și utilitatea lor în sănătatea publică.

Mai lucrăm în ITRE la legislația privind securitatea cibernetică pentru o directivă NIS2. Noul proiect de lege ar stabili obligații mai stricte de securitate cibernetică în ceea ce privește gestionarea riscurilor, obligațiile de raportare și schimbul de informații. În aprilie 2021, am votat actualizarea programului spațial al UE pentru a îmbunătăți inițiativele emblematice precum Galileo, Copernicus și Serviciul european de suprapunere de navigație geostaționară (EGNOS).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *