Perspectivele integrării europene a Republicii Moldova și suportul pe care este dispusă să-l acorde Uniunea Europeană în cazul unei crize energetice, precum și alte subiecte au fost abordate în cadrul unui interviu de către jurnaliștii de la Deschide.md și NordNews.md realizat cu vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Victor Negrescu a fost ministru delegat pentru Afaceri Europene al României, apoi a devenit deputat în Parlamentul European, membru al Comitetului pentru Cultură și Educație, precum și al Comitetului pentru Bugete. În iulie 2024 a fost ales în funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.
Jurnalist: Domnule Negrescu, vă mulțumim foarte mult că ați acceptat să ne oferiți acest interviu. Aș vrea să discutăm despre relațiile cu Republica Moldova, despre perspectiva integrării europene a acestei țări, precum și despre crizele și problemele cu care se confruntă în prezent. Știind că președinta Maia Sandu se află astăzi la Bruxelles, aș dori să ne spuneți, vă rog, dacă s-au abordat și subiectele legate de criza energetică, de reformele în justiție și alte teme dificile în discuțiile recente.
Negrescu: În primul rând, trebuie să menționez că sunt vicepreședintele Parlamentului European responsabil cu relațiile cu Republica Moldova și, în această calitate, am avut oportunitatea, împreună cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European, să mă întâlnesc cu doamna președintă Maia Sandu. Am discutat în detaliu despre toate provocările actuale ale Republicii Moldova, fie că vorbim despre necesitatea accelerării implementării facilității europene destinate creșterii și dezvoltării Republicii Moldova, finanțată din fonduri europene, fie că vorbim despre criza energetică. Toate aceste aspecte sunt analizate și în contextul tensionat din regiunea noastră, care cuprinde atât România, cât și Republica Moldova sau Ucraina. Am evaluat diverse scenarii posibile.
Pe de o parte, ne propunem să accelerăm adoptarea raportului privind implementarea facilității europene prin care Republica Moldova urmează să beneficieze de sume consistente din partea Uniunii Europene. Dorim să sporim ponderea granturilor, să reducem împrumuturile și să creștem prefinanțarea, astfel încât Republica Moldova să primească mai rapid fonduri și un număr mai mare de granturi. Sunt convins că putem realiza acest lucru. Ne-am uitat și la situația din Balcanii de Vest, unde ponderea granturilor este mai mare. Acolo aproximativ o treime din sumă reprezintă granturi. Sperăm să reușim să ajungem la un acord. Va urma un dialog cu statele membre la nivelul Parlamentului European. Grupurile politice au ajuns deja la un consens în acest sens. Eu sunt raportorul Grupului Social-Democrat în Comisia pentru bugete pe acest dosar important și lucrez împreună cu alți colegi din Parlamentul European care împărtășesc nevoia de a sprijini Republica Moldova.
De asemenea, vom încerca să creștem prefinanțarea. Vom vedea care va fi suma finală. Noi, ca Parlament European, vom cere 20% prefinanțare, dar probabil va fi nevoie de un compromis. Totuși, suntem încrezători că vom obține mai mult decât ceea ce este acum pe masă din partea Comisiei Europene.
În ceea ce privește situația de criză energetică, doamna președintă Maia Sandu ne-a prezentat diferite scenarii și provocări. Știm că, în acest moment, există proiecte în desfășurare împreună cu România pentru a îmbunătăți interconectarea. Se depun eforturi pentru accelerarea investițiilor în domeniul energetic, în special conectarea la rețelele de energie electrică și gaze, însă până atunci este nevoie de o soluție de avarie. Republica Moldova are nevoie de un suport financiar suplimentar. Am avansat această idee, pentru că sunt negociatorul-șef al Parlamentului European privind bugetul UE pentru anul viitor. Am propus finanțări de criză, finanțări urgente. Am identificat câteva soluții financiare, există niște fonduri necheltuite în viitorul buget, iar discuțiile în acest sens au fost abia inițiate. Urmează să continuăm dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene pentru ca, în situația în care Republica Moldova va avea nevoie de fonduri pentru achitarea necesarului de energie, să existe acest sprijin financiar de criză din partea Uniunii Europene.
Suntem din nou încrezători, chiar dacă nu va fi ușor, deoarece nu vorbim doar despre România. Eurodeputații români sprijină Republica Moldova, însă trebuie să convingem și eurodeputații francezi, spanioli, italieni, care poate nu înțeleg pe deplin dimensiunea acestei nevoi de sprijin pentru Republica Moldova, esențială pentru securitatea Uniunii Europene. În acest sens, am gândit câțiva pași pentru a-i convinge și pe ceilalți parteneri de necesitatea unui suport financiar de criză.
Totodată, am vorbit despre inițiativa mea de a deschide un birou al Parlamentului European la Chișinău. Este un lucru despre care am vorbit și în mandatul precedent. Acum, fiind vicepreședinte responsabil de relația cu Republica Moldova, am pus pe masă această propunere. Deja avem un studiu elaborat și sprijinul unor colegi. Mă bucur că această inițiativă pare să se concretizeze destul de rapid. Îmi doresc ca până la alegerile parlamentare din Republica Moldova să avem un astfel de birou, pentru a consolida colaborarea parlamentară, a accelera soluțiile de criză și a îmbunătăți transferul de bune practici către Republica Moldova.
Jurnalist: Ați menționat bugetul de criză. Despre ce sume vorbim, ca să ne dăm seama de anvergura acestui sprijin?
Negrescu: Deocamdată s-au vehiculat mai multe sume și cred că este de datoria Guvernului Republicii Moldova să prezinte diferitele scenarii, deoarece depinde de unde vor fi achiziționate gazele și energia necesare. În funcție de sursa energiei, costurile pot varia. Există și aspecte ce țin de securitatea națională, pe care nu am permisiunea să le detaliez. Cert este că sumele pot fi consistente pentru Republica Moldova. Pentru bugetul european, așa cum am spus, am identificat surse financiare, așadar sunt destul de încrezător că, dacă va fi necesar, Europa va fi solidară.
Sperăm totuși ca, prin demersurile recente ale executivului de la Chișinău, să se găsească soluții adecvate. Am văzut și în presa din Chișinău discuții despre oportunități de achiziție a energiei la prețuri mai mici la momentul potrivit. Nu vreau să intru în aceste scandaluri interne; e de datoria autorităților naționale să le gestioneze. Cred că Republica Moldova va depăși această situație, așa cum a făcut-o și anul trecut, dar sper ca pe viitor să nu mai existe astfel de episoade.
Interconectarea energetică este esențială. Profit de acest interviu pentru a face un apel către autoritățile din Republica Moldova și către funcționarii implicați în companiile de stat să înțeleagă că interconectarea nu este în beneficiul României, ci în beneficiul Republicii Moldova. Trebuie ca toate aceste lucrări să se întâmple rapid, pentru ca Republica Moldova să devină mai independentă. Prin această interconectare, ea va face parte din piața energetică europeană. Termenele ar putea fi respectate mai riguros, iar la finalul zilei trebuie să ne concentrăm pe soluții. Am auzit din partea autorităților Republicii Moldova că, până în a doua parte a anului viitor, aceste interconectări vor fi finalizate. Sper ca acest termen să fie respectat. Eu, ca eurodeputat român care merge în Republica Moldova, respect cetățenii – fie că au cetățenie română sau nu. Dacă ne angajăm la anumite lucruri, e important să le și îndeplinim. Nu îmi place să vin cu promisiuni deșarte.
De exemplu, când vorbim de facilitatea pentru creștere și dezvoltare, e important să explicăm oamenilor că o parte din fonduri sunt sub formă de granturi, care vor fi alocate prin programele guvernamentale din Republica Moldova, iar o altă parte sunt împrumuturi sau garanții care vor permite împrumuturi mai ieftine sau vor susține ajutoare de stat. Noi oferim aceste mecanisme, însă nu sunt bani „gratuiți”, există condiționalități normale în Europa.
Jurnalist: Republica Moldova va beneficia, așadar, de aceste fonduri?
Negrescu: În primul rând, și întrebarea dvs. este foarte importantă, Europa este aici pentru a sprijini Republica Moldova. Vă spun cu toată sinceritatea: Republica Moldova are astăzi o șansă extraordinară. Nu am mai văzut o asemenea efervescență din partea liderilor europeni pentru a sprijini un stat într-o manieră atât de consistentă cum se întâmplă acum. Știu că atunci când trăiești cu un salariu mic sau cu o pensie mică, e greu de crezut că europenii fac ceea ce trebuie. Dar vă asigur că sprijinul este unul substanțial și unic. Nimeni nu a mai beneficiat de un asemenea tip de suport și de această disponibilitate de a ajuta.
Evident, există și reguli în Europa. Pentru a primi acești bani, Republica Moldova trebuie să elaboreze un plan de dezvoltare economică, ce trebuie negociat cu Comisia Europeană. Asta înseamnă reforme, asigurarea unei piețe libere, existența unor standarde de calitate pentru produse, standarde de mediu, protecția consumatorului la nivel european. Toate acestea sunt în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. Când mergi la magazin, vrei să te asiguri că ceea ce scrie pe etichetă chiar se regăsește în produs. Înseamnă, evident, o accelerare a procesului de integrare cu piața europeană, iar fondurile vor contribui la implementarea acestor standarde.
Sunt încrezător că Republica Moldova va îndeplini aceste condiții. Nu este însă simplu. Chiar și statele membre ale Uniunii Europene întâmpină dificultăți în implementarea planurilor lor de redresare și reziliență. Dar cu atenție și implicare, banii vor veni, iar reformele vor ajuta populația. Efectul nu este unul imediat, nu e ca și cum mâine, după intrarea fondurilor, toată lumea va trăi mai bine. Important este cum folosești acești bani pentru a genera efecte multiplicatoare în economie. Esențial pentru Republica Moldova este să aducă alături de fondurile publice europene și investiții private, fie din mediul local, fie internaționale, pentru a cofinanța proiecte, a crea locuri de muncă și a genera o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.
Jurnalist: Referitor la liniile de interconexiune dintre Republica Moldova și România, credeți că acestea ar putea fi un punct de cotitură pentru independența energetică a Republicii Moldova?
Negrescu: Eu cred că interconectarea cu Europa ajută Republica Moldova. Astăzi, singura posibilitate de interconectare cu piața europeană este prin România, deoarece este singurul stat vecin al Republicii Moldova care face parte din Uniunea Europeană. Este o realitate geografică și nu poate fi schimbată. Nu e vorba de vreo dorință a cuiva de a impune ceva. România, pentru a se interconecta cu Europa, a colaborat cu Ungaria, cu care nu a avut mereu cele mai bune relații istorice, dar astăzi avem relații foarte bune. Am învățat să conviețuim, respectându-ne reciproc. Transilvania este în România, nimic nu s-a schimbat, iar la fel și Republica Moldova rămâne Republica Moldova.
Dacă Republica Moldova se interconectează mai bine cu România, nu înseamnă că România are intenții ascunse. Spun acest lucru direct, pentru că am fost adesea în Republica Moldova și știu că oamenii au nevoie de claritate. Așa putem combate știrile false și informațiile eronate. Statele democratice nu au intenții ascunse, Europa nu are intenții ascunse. Eu, ca eurodeputat, nu câștig nimic material sprijinind Republica Moldova. O fac pentru că e datoria mea morală: este un stat vecin, am prieteni acolo, cunosc oameni extraordinari, mulți tineri care vor un viitor mai bun. Mă simt responsabil să îi ajut, fără a avea vreo cerere ascunsă. Europa nu cere nimic, România nu cere nimic, doar respectarea unor reguli europene.
Pentru anul 2025, Uniunea Europeană, prin Parlamentul European, va bugeta fonduri pentru susținerea societății civile și a mass-mediei independente din Republica Moldova. Există mecanisme la nivelul bugetului european atât pentru ajutor umanitar, cât și pentru zona de dezvoltare a valorilor democratice și a societății civile. Am crescut bugetul în calitatea mea de negociator-șef și am discutat cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova. Înțeleg nevoia lor și îi susțin. Cred că societatea civilă din Republica Moldova este puternică, dar trebuie consolidată și mai mult. Astfel putem depăși clivajele politice. Voi propune amendamente la facilitatea pentru dezvoltare, pentru a fi foarte clar că societatea civilă poate beneficia de granturi suplimentare.
Jurnalist: În privința politicului, referendumul din Republica Moldova a fost considerat un semnal de alarmă privind interferențele în procesele democratice. Ce instrumente poate oferi Uniunea Europeană pentru a preveni interferența părților externe în procesele democratice din Republica Moldova și chiar din România, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale?
Negrescu: În primul rând, a face parte din Uniunea Europeană este o alegere liberă și democratică a unui popor. Europa nu impune nimic. Provocarea este ca cetățenii să înțeleagă ce înseamnă apartenența la UE. Există, însă, forțe externe sau interne care încearcă să manipuleze, oferind informații false. Dacă ar fi dezbateri sincere, nu ar fi nicio problemă, dar știrile false induc oamenii în eroare. Cunosc foarte bine discuțiile despre vânzarea terenurilor, despre finanțarea universităților, despre condițiile impuse agriculturii — multe sunt doar dezinformări. Același tip de manipulări se întâmplă și în România sau în alte țări europene.
La nivel european există directive privind regulile impuse platformelor sociale, există echipe care gestionează fenomenul dezinformării și fonduri pentru combaterea criminalității cibernetice. Problema este că aceste resurse nu sunt încă foarte bine coordonate. Intenționăm să le coordonăm mai eficient. Republica Moldova a beneficiat deja de astfel de suporturi și am cerut să-i oferim și mai multe instrumente în lunile următoare. Trebuie să învățăm și de la Republica Moldova, pentru că există oameni foarte competenți acolo. În același timp, trebuie să le oferim sprijinul necesar, pentru că sumele investite de cei care vor să destabilizeze societățile noastre sunt uriașe. S-au vehiculat sume de sute de milioane de euro investite de Federația Rusă pentru a influența opinia publică. Avem mijloacele și resursele noastre, dar trebuie să fim mai eficienți și mai inteligenți în acțiunile noastre. Sunt convins că putem face acest lucru.
Jurnalist: Având în vedere că avem alegeri parlamentare… ce putem face pe viitor pentru a limita influența externă?
Negrescu: În primul rând, trebuie să fim conștienți că dezinformarea a început deja. Ea nu apare doar în campania electorală, ci cu mult timp înainte. Trebuie să acționăm acum. Pe viitor, va fi și mai complex, pentru că nu vorbim doar despre un mesaj electoral direct, ci despre promovarea unor idei și valori care creează convingeri și opinii. Trebuie să le contracarăm, discutând deschis cu oamenii, explicându-le și demontând știrile false. Trebuie să comunicăm și cu tinerii, și cu persoanele în vârstă, și cu cei din urban, și cu cei din rural, cu diaspora, cu minoritățile etnice sau religioase. Toți cetățenii trebuie informați corect, transparent.
Politicienii trebuie să accepte că oamenii pot avea opinii diferite. Dacă un cetățean spune că nu este de acord, nu plecăm din discuție, ci stăm și explicăm, încercăm să înțelegem temerile și să le înlăturăm. Republica Moldova se află într-un context dificil din cauza războiului din Ucraina, la care nu a contribuit cu nimic. În acest context, Republica Moldova primește sprijinul necesar. Haideți să vedem ce putem face împreună, iar eu sunt convins că viitorul va fi mai bun dacă trecem peste acest moment.
Jurnalist: Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu. Vă dorim mult succes!
Negrescu: Mulțumesc și eu dumneavoastră!
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
