Skip to content
Politică

INTERVIU Cum se vede la Bruxelles lupta românilor cu COVID-19. Europarlamentarul Cristian Bușoi spune și cum ar trebui să se reformeze UE

psnews.ro

Într-un interviu pentru PSnews.ro, europarlamentarul Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a precizat că după ce va trece criza provocată de pandemia de coronavirus, ar trebui să se pună problema dacă până acum UE „nu a fost totuși anchilozată de prea multă birocrație”.

„Din dorința firească ca banii să fie cheltuiți corect și transparent s-a aglomerat în prea multe proceduri. Ar trebui să regândim strategia după care funcționăm, pentru ca în situații similare să avem la îndemână soluții rapide care să ajute cu adevărat cetățenii”, explică europarlamentarul PNL.

Cristian Bușoi a reamintit și inițiativa Comisiei Europene de a lansa inițiativa SURE, instrument financiar care va oferi împrumuturi de până la 100 de miliarde de euro statelor membre UE care trebuie să se asigure că angajații primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul.

Nu în ultimul rând, europarlamentarul a transmis și un mesaj de susținere cadrelor medicale aflate în prima linie de luptă cu noul coronavirus. „Împreună suntem mai puternici decât boala! Am încredere că medicii români vor face tot posibilul să salveze cât mai multe vieți! Noi trebuie să îi ajutăm și să stăm acasă!”, spune Cristian Bușoi.

 

Marinela Angheluș: Știm că din Parlamentul European, ședințele, dialogul și dezbaterile s-au mutat în mediul online. Cât de eficiente sunt în această perioadă întâlnirile online?

Cristian Bușoi: Schimbul rapid de informații care să ajute la luarea unor decizii urgente este esențial în această perioadă, iar tehnologia ne ajută foarte mult. Alocarea celor 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva COVID-19 s-a decis într-o sesiune extraordinară a Parlamentului European, care s-a desfășurat la distanță, noi având posibilitatea să votăm în scris, prin e-mail. Acesta este un exemplu. Ca președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European am avut numai în ultima săptămână mai multe teleconferințe cu coordonatorii grupurilor politice si cu comisarii europeni, pe tema alocareii a aproximativ 50 de milioane de euro pentru descoperirea unui vaccin împotriva COVID, ce ar putea fi testat în vara aceeasta, precum și sprijin financiar pentru IMM-urilor. În cadrul acestor ședințe online am discutat și despre inițiativele venite din partea industriei auto, textilă și aeronautică de a își adapta liniile de producție pentru a fabrica materiale sanitare și echipamente medicale care să ajute medicii să salveze vieți și sunt convins că în maximum trei luni UE va avea capacitatea să se aprovizioneze singură cu măști, combinezoane, ventilatoare respiratorii și nu va mai depinde de importuri. Revenind la întrebarea dumneavoastră, întâlnirile online sunt necesare și extrem de eficiente pentru gestionarea acestei crize medicale fără precedent după cel de-al doilea Război Mondial.

Marinela Angheluș: Comisia Europeană a propus, prin vocea preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca salariații să fie plătiți parțial de UE și parțial de firmele la care lucrează. Ce trebuie să înțelegem, mai exact?

Cristian Bușoi: Comisia Europeană a propus săptămâna trecută lansarea inițiativei SURE. Acest instrument financiar va oferi împrumuturi de până la 100 de miliarde de euro statelor membre UE care trebuie să se asigure că angajații primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. În acest mod se asigură în continuare funcționarea economiei. Comisia a anunțat că împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Este adevărat că SURE va sprijini programele de șomaj parțial pentru a ajuta statele membre lovite de criza medicală să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă de riscul de concediere și, implicit, pierdere a veniturilor. Acest instrument protejează inclusiv fermierii și pescarii a căror activitate a fost grav afectată de criză și a căror rol este esențial pentru că ei sunt cei care ne furnizează hrana. Ne aflăm astăzi în situația în care fiecare euro disponibil în UE să fie direcționat pentru salvarea de vieți omenești și diminuarea la maximum a efectelor crizei medicale în economie. Toate sumele neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune : Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei. Vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Cerințele de cofinanțare vor fi eliminate și se va simplifica administrarea resurselor.

Marinela Angheluș: În opinia dumneavoastră, cum ar trebui sa se reformeze UE după criza generată de coronavirus? 

Cristian Bușoi: Uniunea Europeană dă dovadă astăzi de solidaritate și a pus la bătaie 2,8 trilioane de euro, după ultimul calcul al Comisiei Europene, pentru a lupta împotriva crizei. Startul a fost mai greu. La începutul crizei, care a luat întreg mapamondul prin surprindere, a părut ca fiecare țară afectată de criză trebuie să se descurce mai mult pe cont propriu. Lucrurile s-au schimbat însă rapid, iar astăzi suntem toți pentru unul și unul pentru toți. Regulile pentru oferirea ajutoarelor de stat au devenit mai flexibile ca niciodată, regulile bugetare sunt mai relaxate pentru a permite banilor să se miște rapid acolo unde este nevoie de ei. După ce trece această criză ar trebui să ne gândim serios dacă până acum UE nu a fost totuși anchilozată de prea multă birocrație. Din dorința firească ca banii să fie cheltuiți corect și transparent s-a aglomerat în prea multe proceduri. Ar trebui să regândim strategia după care funcționăm, pentru ca în situații similare să avem la îndemână soluții rapide care să ajute cu adevărat cetățenii. Ar trebui să fim de asemenea capabili să reducem decalajele care există încă între statele membre și, nu în ultimul rând, să fim mai uniți în a contracara curentul eurosceptic. Sunt convins că Uniunea Europeană va depăși această criză și că, încet, încet viața noastră, a tuturor, își va relua cursul normal.

Marinela Angheluș: Ce alte măsuri are UE în vedere pentru combaterea efectelor provocate de COVID-19?

Cristian Bușoi: Uniunea Europeană a luat până acum măsuri fără precedent pentru combaterea pandemiei. De la un sistem internațional de achiziții care le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale, de protecție și medicamente, până la o alocare de aproape 50 de milioane de euro pentru descoperirea unui vaccin împotriva noului coronavirus. De la alocarea a 37 de miliarde de euro pentru aprovizionarea sistemelor medicale și susținerea IMM-urilor, până la relaxarea regulilor fiscale, ce permite banilor să circule rapid, și activarea unei clauze care să oferă statelor membre posibilitatea să depășească deficitul bugetar. De la crearea de coridoare verzi pentru circulația rapidă a echipamentelor medicale și alimentelor, până la activarea Mecanismului de protecție civilă pentru repatrierea cetățenilor blocați departe de casă, din cauza restricțiilor de circulație. Fiecare euro din UE disponibil din fondurile structurale și de investiții europene se utilizează acum pentru răspunsul la coronavirus, pentru salvarea vieților omenești și a economiei care este în hibernare. Prin Banca Europeană de Investiții se alocă până la 40 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale IMM-urilor, iar Banca Centrală Europeană a anunțat un program de achiziții de urgență pandemică în valoare de 750 de miliarde de euro. Sunt măsuri extraordinare menite să atenueze criza în fiecare tară afectată de pandemie. Depinde acum de noi să atragem acești bani pentru sistemul medical și economia românească.

Marinela Angheluș: Cum sunt văzute la Bruxelles măsurile luate de România în lupta cu COVID-19?

Cristian Bușoi: Măsurile luate până acum la nivel guvernamental s-au dovedit a fi eficiente, iar eu și colegii mei liberali din Parlamentul European suntem alături de echipa de la București pentru a oferi tot sprijinul care este necesar. Prioritatea noastră este să salvăm vieți și să protejăm cât mai mult economia. Este impresionant că și la noi în țară oamenii simpli, ONG-urile, companiile s-au mobilizat, au făcut donații și sprijină spitalele cu echipamentele și materialele care lipsesc. Industria s-a reorganizat și am început să producem și la noi în țară măști de protecție, izolete, vizete. În curând va fi omologat în laboratoarele MAPN și un combinezon de protecție produs dintr-un material special fabricat în România, iar firmele românești din industria auto încearcă să construiască și un aparat de ventilație pentru secțiile de terapie intensivă, după ce doi producători mondiali au pus la dispoziție blueprint-urile și schițele pieselor.

Marinela Angheluș: Un mesaj pentru medicii români?

Cristian Bușoi: Medicii români, asistentele din spitale, infirmierele și îngrijitorii nu sunt singuri. Suntem 19 milioane de români alături de ei. Uneori pare că le cerem imposibilul, într-un sistem de sănătate care nu este perfect, unde se fac greșeli și care îi provocă să găsescă soluții la limită pentru a-și salva pacienții. Trăim vremuri fără precedent. Nici unul dintre noi nu a fost pregătit pentru această criză și totuși medicii noștri au reușit să salveze până acum 406 de pacienți infectați cu noul coronavirus. Împreună suntem mai puternici decât boala! Am încredere că medicii români vor face tot posibilul să salveze cât mai multe vieți! Noi trebuie să îi ajutăm și să stăm acasă!

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *