Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR (Asociația Producătorilor De Porumb din România) a vorbit într-un interviu pentru PS News despre sectorul agricol în 2024. Potrivit acesteia, dacă în primăvară va ploua suficient, anul 2024 ar putea aduce producții de cereale mai bune decât cele obținute în 2023, care a fost an cu randamente bune la nivelul mediei naționale multinanuale la grâu (4,7 tone/ha), dar un an modest pentru porumb (cu doar 4,4 tone/ha).
PS News: Agricultura se află în suferință. Și întregul sector vegetal. Cauzele, le cunoaștem, iar clima este unul dintre cele mai importante. Cândva, România avea 4 anotimpuri, dar, acum, este doar o amintire. După o iarnă atât de călduroasă, care sunt riscurile pentru culturi?
Cristina Cionga: În acest moment, cea mai mare problemă pentru culturile de toamnă este deficitul de umiditate din sol. In data de 5 ianuarie, datele ANM indicau că o bună parte din jumătatea de est a României (județele Botoșani și Suceava, Vaslui, Vrancea, Prahova și Dâmbovița) avea o rezervă de umiditate nesatisfăcătoare (secetă pedologică moderată) în stratul de până la 100 cm adâncime – și chiar aspecte de secetă pedologică severă pe porțiuni extinse în județul Buzău. De aici și un pronostic modest legat de recoltele pe care le putem aștepta în 2024 la aceste culturi, dacă regimul de precipitații va rămâne deficitar în următoarele două luni. Lipsa stratului protector de zăpadă crește și riscul de îngheț. Pe de altă parte, acolo unde temperaturile se mențin ridicate pe toată perioada iernii, există riscul major al unei presiuni mari a organismelor de dăunare în primăvară, ceea ce înseamnă pierderi de producție pentru culturile ce urmează a fi semănate în campania viitoare. Concluzionând, încă este devreme să facem o prognoză a anului agricol 2023/2024, dar sunt deja motive de îngrijorare.
PS News: Ce estimări se fac pentru producția de cereale 2024, comparativ cu anul trecut?
Cristina Cionga: Este dificil să facem în acest moment un pronostic, dar condițiile în care au fost înființate culturile în toamna 2023, ca și cele în care au iernat, au fost normale în jumătatea de vest a țării (în care există o aprovizionare suficientă sau chiar optimă cu apă) și modeste (deficit hidric) în est. De aceea, grâul și orzul au o dezvoltare medie și chiar slabă acolo unde au fost semănate tardiv. De asemenea, este posibil ca o parte dintre suprafețele cu rapiță compromise să fie reînsămânțate în primăvară cu porumb. În ansamblu, dacă în primăvară va ploua suficient, anul 2024 ar putea aduce producții de cereale mai bune decât cele obținute în 2023, care a fost an cu randamente la nivelul mediei naționale multinanuale la grâu (4,7 tone/ha), dar modest pentru porumb (cu doar 4,4 tone/ha).
PS News: Ați declarat că România este pe primul loc în UE la suprafața cultivată cu porumb pentru boabe, dar raportat la producție, lucrurile se schimbă. Cum argumentați afirmația?
Cristina Cionga: România are o suprafață de porumb pentru boabe de cca 2,4 milioane hectare anual, comparativ cu a doua mare producătoare, Franța, care cultivă 1,4 – 1,5 milioane hectare (fără porumbul pentru siloz, cu o pondere mult mai mare decât în țara noastră). Productivitatea este, însă, extrem de volatilă în România, cu o medie multianuală de 4,9 tone/ha, comparativ cu 8,7 tone/ha în Franța, cu 7,1 tone/ha in Ungaria și, respectiv, 6,5 tone/ha în Polonia. Acest lucru apare pe fondul climatului continental excesiv din zonele cerealiere ale țării noastre, dar și din cauza ponderii încă ridicate a utilizării seminței necertificate în țara noastră, de calitate mai slabă (sămânță salvată).
PS News: Cum stăm cu sămânța de porumb certificată în România și dacă pentru 2024 sunt proiecte în acest sens?
Cristina Cionga: Sămânța certificată se cultivă pe circa 80% din totalul suprafeței cu porumb în România, ceea ce reprezintă o situație unică în UE, știut fiind faptul că acele țări care au condiții favorabile porumbului, utilizează sămânță cu performațe superioare, pentru a putea valorifica potențialul de producție. Ar fi poate interesant de menționat aici faptul că doar 50 de țări (din totalul de 195) dețin suprafețe semnificative cu porumb la nivel mondial – așadar porumb nu se poate face în orice condiții!
PS News: Mergem și în 2024 cu dosarul NGT-urilor. Poziția FAPPR este aceea ca propunerea de regulament să meargă mai departe, în forma actuală, ceea ce a stârnit discuții aprinse cu fermierii care cer claritate încă de la început, pe chestiunile juridice. Ce veți face în acest sens în 2024 ( pentru a putea accelera acest proces)?
Cristina Cionga: FAPPR consideră că propunerea Comisiei Europene este binevenită și că reprezintă o soluție de deblocare a unei situații absurde care barează accesul la tehnologii inovatoare de peste 15 ani pentru fermierii din UE. Credem că, în măsura în care această propunere are nevoie de adaptări și îmbunătățiri, acestea pot fi făcute de co-legiuitori (Parlamentul UE si Consiliului) pe perioada dezbaterilor de până la adoptarea legislației prin co-decizie. Totuși, să subliniem efortul Comisiei Europene de a publica, încă din luna iulie 2023, un amplu studiu de impact pentru a lămuri principalele aspecte juridice și economice, document căruia, pare, că nu i s-a dat toată atenția cuvenită.
PS News: Piața de îngrășăminte este stabilă, însă o serie de fertilizanți au stocurile epuizate sau limitate, ceea ce ar putea fi un semnal de alarmă. Cum credeți că va evolua piața îngrășămintelor anul acesta?
Cristina Cionga: Europa este un furnizor esențial de alimente pentru populația lumii, dar producția de hrană a UE este din ce în ce mai dependentă de importul de îngrășăminte, în condițiile în care producția europeană de fertilizanți a fost afectată major de volatilitatea pieței de energie (in special de creșterea prețurilor la gaze) și este supusă cerințelor stringente de reducere a amprentei de gaze cu efect de seră. In același timp, cererea pentru fertilizanți se află în 2024 la un minim istoric, din cauza condițiilor complicate cu care s-au confruntat fermierii europeni în ultimii ani: decapitalizare prin efectul de foarfece al prețurilor, secetă, noi cerințe de înverzire și diminuarea subvențiilor agricole. Acest lucru este valabil și pentru România.
PS News: Fermierii și nu doar cei din România ci și cei din celelalte țări membre UE se plâng de faptul că au condiționalități impuse de CE, greu de realizat. FAPPR s-a gândit la soluții noi care să poate ajuta fermierul în aceste situații?
Cristina Cionga: Sunt standarde minime obligatorii în toate statele membre pentru ca fermierii să fie eligibili pentru subvenții europene. Pe perioada negocierilor PNS, FAPPR s-a implicat extrem de activ în dialogul cu autoritățile de la București și de la Bruxelles pentru a face aceste cerințe mai aplicabile, mai adaptate la nivel național și chiar regional. Amintesc aici, cu titlu de exemplu, argumentele noastre pentru mutarea perioadei de acoperire a solului vara (când solul este cel mai expus eroziunii în România) și acceptarea lucrărilor de dezmiriștire la GAEC 6, ca și pentru introducerea unor excepții de la GAEC 7 (rotația obligatorie a culturilor la nivelul parcelei). De asemenea, în cazul ecoschemei pentru teren arabil, am sugerat și furnizat argumente tehnice echipei de negociatori a MADR pentru acceptarea leguminoaselor și sub formă de cultură secundară în scopul atingerii procentului minim obligatoriu de 5% începând cu 2024 (respectiv 10% în 2023). Continuăm să fim alături de membrii noștri pentru a-i asista în alegerea unor opțiuni potrivite pentru ferma lor din meniul ecoschemelor, inclusiv grație rezultatelor pe care le-am obținut în proiecte de cercetare privind culturile verzi și practicile de agricultură regenerativă.
PS News: Din 2024 va exista și această obligația de a lăsa o suprafață de cel puțin 4% din totalul arabil al fermei nelucrat, destinat elementelor neproductive. Sunt șanse de a avea derogări anul acesta?
Cristina Cionga: Nu putem specula în acest moment, dar am urmărit cu interes declarațiile venite dinspre MADR, pe acest subiect. Nu putem decât să sperăm că situația se va rezolva favorabil.
PS News: României îi revenea sarcina să reducă cu 35% folosirea pesticidelor în general și cu 53% folosirea celor foarte nocive. Propunerea a fost respinsă în noiembrie, anul trecut de Parlamentul European. Ce înseamnă această respingere pentru România?
Cristina Cionga: Reprezentanții FAPPR au pledat în toate intervențiile lor în spațiul public pentru retragerea acelor elemente extrem de controversate din SUR privind aplicarea mecanicistă, pur aritmetică, a țintelor de reducere a utilizării pesticidelor, din cauza diferențelor foarte mari dintre consumurile medii dintre diferitele state membre. Impreuna cu o echipă de la USAMV București, în 2022 am făcut și o evaluare a impactului extrem de negativ al unei astfel de reduceri asupra producției la principalele culturi cerealiere și oleaginoase din țara noastră. Retrimiterea proiectului de regulament la Comisia Europeană este bună pentru România în măsura în care nu va reveni cu ținte încă mai nerealiste (așa cum propun Verzii europeni). Poate fi mai puțin îmbucurătoare din perspectiva faptului că eurodeputații români din COMAGRI reușiseră să introducă, în ultima variantă a SUR, un amendament prin care statele membre cu un consum situat sub nivelul-țintă mediu european ar fi fost scutite de obligativitatea scăderilor procentuale propuse, așadar România ar fi beneficiat de o ‘plasă de siguranță’. Vom vedea ce ne rezervă viitorul, dar, pentru moment, suntem de acord cu propunerea Presedinției belgiene de a separa elementele clare si dezirabile (precum intensificarea adoptării măsurilor de combatere integrată a bolilor și dăunătorilor) de cele controversate (precum obligativitatea aplicării unor procente de reducere pentru care insuși nivelul de referință era incert).
PS News: Tranzitul cerealelor din Ucraina și tot ceea ce a provocat în rândul fermierilor acest lucru rămâne o preocupare de actualitate în ciuda măsurilor europene și naționale. Cum vedeți, în calitate de om implicat profund în politicile agricole, această situație, în viitor?
Cristina Cionga: Realizăm că perspectiva integrării Ucrainei în UE este una dintre cele mai mari provocări pentru viitorul exercițiu de programare PAC. În același timp, trebuie să rămânem solidari cu colegii noștri din țara vecină aflată într-un nedrept război. Nu am militat niciodată pentru închiderea căilor de acces, dar am cerut mereu drum cu prioritate pentru cerealele românești, precum și o lărgire a benzilor acestui drum. Investițiile în infrastructură sunt vitale, iar în Portul Constanța trebuie găsite soluții care să ajute fermierii din România, țară net exportatoare de produse agricole, să continue să producă și să aprovizioneze destinațiile care au nevoie de roadele muncii lor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
