Skip to content
Educație

INTERVIU Legile educației. Daniel Funeriu: Părinții sunt pe cont propriu și au trei soluții. Meditații, meditații, meditații

Sursa foto: Facebook/ Daniel Funeriu

Într-un interviu pentru PS News, Daniel Funeriu, fost ministru al Educației în perioada 2009-2012, susține că o eventuală retragere a noilor legi ale Educației, pe fondul criticilor și amendamentelor depuse, „ar însemna recunoașterea faptului că „România Educată” a președintelui este un eșec”. „Opinia unanimă este că, într-adevăr, „România Educată” este un eșec pe moment, dar recunoașterea politică a acestui fapt ar fi o mare problemă pentru președinte. Mai ales că el a spus că așteaptă legea în Parlament”, susține Daniel Funeriu.

Fostul ministru al Educației este de părere că salariul mediu al unui profesor ar trebui să fie 1.6 x PIB/pe cap de locuitor, iar salariul de intrare în sistem ar trebui să fie cel puțin egal cu PIB-ul pe cap de locuitor*. „Un astfel de nivel de salarizare ne-ar aduce în rând cu țările OECD”, spune Daniel Funeriu.

Nu în ultimul rând, întrebat de ce este atât de dificil de făcut în România o reformă reală a învățământului, Funeriu a precizat că „majoritatea miniștrilor nu au vrut să îmbunătățească sistemul, ci au vrut să servească clica politică din care făceau parte”. „Doi oameni au distrus educația din România mai mult chiar decât a distrus Iliescu țara prin furtul Revoluției și mineriade: Andronescu și Marga”, a susținut acesta.

PS News: Există o întreabă dezbatere, atât în spațiul public, cât și în comisiile din Parlament, pe legile educației redactate de actualul ministru, Sorin Cîmpeanu, iar varianta actuală are peste 10.000 de amendamente. Considerați că ar trebui făcut un pas înapoi și întreg documentul să fie retras?

Daniel Funeriu: Sunt două aspecte distincte: primul e politic al doilea este tehnic. Din punct de vedere politic, retragerea proiectului ar însemna recunoașterea faptului că „România Educată” a președintelui este un eșec. Opinia unanimă este că, într-adevăr, „România Educată” este un eșec pe moment, dar recunoașterea politică a acestui fapt ar fi o mare problemă pentru președinte. Mai ales că el a spus că așteaptă legea în Parlament.

Al doilea aspect este tehnic și nici el nu este favorabil președintelui: ni se spune de 9 ani că se dorește o reformă de jos în sus, prin dezbateri și consens, acesta fiind motivul lentorii în a face ceva. Or faptul că apar prin dezbateri 10.000 de amendamente arată limpede că numai de consens nu se poate vorbi. Ministerul este într-o situație ingrată: dacă se începe acum o muncă de furnică de integrare a acestor propuneri, e clar că va ieși ceva incoerent. Dacă nu se integrează, și se merge pe o variantă de sus în jos, înseamnă că am fost mințiți asupra naturii consensuale a proiectului.

Eu nu pot decât să reiterez o veche vorbă populară: ceea ce începe prost se termină și mai prost, or matricea acestui proiect, raportul „România Educată”, care se spune că ar sta la baza legii, nu a primit notă de trecere. O mare problemă, și politică și tehnică, este că nu știm cine a scris ”România Educată” și propunerea legislativă, ministrul a fost lăsat singur să apere acest proiect, bun, rău, cum e el. În concluzie: un demers început greșit cu greu poate să ducă la ceva bun, eu sper că, poate, poate, va ieși ceva bun pentru copii, dar nu văd cum.

PS News: Există anumite critici cum că pachetul de legi înaintat de Sorin Cîmpeanu nu vine cu o reformă pentru binele elevilor și al profesorilor. Care ar trebui, din punctul dvs de vedere, în calitate de fost ministru al Educației, să fie principalele 3 schimbări majore în sistemul de învățământ românesc?

Daniel Funeriu: Binele este un concept filosofic, 3 milioane de copii vor avea 3 milioane de opinii asupra a ceea ce e bine. E puțin ciudat că mă întrebați ce cred eu, ca fost ministru, din moment ce în mandatul meu am dat o lege (Legea 1/2011), în care am scris exact „punctul meu de vedere”. Reiterez aici ceea ce Legea 1 instituia: 1) o bază etică solidă pentru școala românească: fără fraudă, fără plagiatori, cu profesori care se bucură de autoritate intelectuală, morală și comportamentală în fața elevilor. 2) Universități care formează o elită, nu universități serviciu social. 3) Învățământ profesional de top. Am introdus, vă reamintesc, învățământul profesional de tip dual, cu practica în firmă, de care beneficiază azi zeci de mii de copii din România. Nu trebuie nimic altceva pentru a avea învățământ de calitate.

PS News: Unul dintre cele mai contestate aspecte din noua Lege a Educaţiei pentru Învăţământul Superior este faptul că CNCTADU, organismul care avea până acum atribuţia de a verifica dacă o lucrare de doctorat a fost sau nu plagiată, „dispare” practic din noul proiect legislativ. Responsabilitatea verificării doctoratelor va fi transferată aproape exclusiv Comisiilor de Etică ale universităţilor. În paralel, vor fi înfiinţate alte două structuri: Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) și Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU). Cum vedeți dvs aceste modificări? Cum se poate rezolva această problemă a plagiatelor, a doctoratelor? Se poate rezolva?

Daniel Funeriu: Nu are mult sens să intrăm în detalii tehnice. Sistemul actual, când nu a fost torpilat politic, cum a făcut-o de exemplu Ponta pentru a-și ascunde propriul plagiat, a funcționat foarte bine. Societatea a ajuns la concluzia, în urma dezbaterilor, că măsurile prevăzute de această nouă lege apără fraudatorii. Or legile sunt nu doar despre o măsură tehnică sau alta, ci mai ales despre injectarea de încredere în societate. Vrei să știi că atunci când îți trimiți copilul la facultate nu are un profesor hoț. Din păcate, opinia societății nu este favorabilă pe acest palier, iar faptul că suspiciunile de plagiat care planează asupra unor lideri politici proeminenți, cum ar fi premierul Ciucă, nu sunt soluționate urgent, confirmă această opinie a societății.

PS News: Noua lege a educaţiei pentru învăţământul preuniversitar prevede salarii mai ofertante pentru cadrele didactice debutante, „într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat”. Care ar trebui să fie, în opinia dvs, nivelul salariului unui profesor debutant? Dar a unui profesor cu experiență?

Daniel Funeriu: Banii nu se alocă prin legea educației, ci prin legea bugetului. Degeaba băgăm prevederi legate de salarii în legea educației dacă anual, când se dă bugetul, se amână aceste prevederi din legea educației pentru că nu sunt bani (dar pentru pensii speciale și bani la partide sunt!) ne furăm singuri căciula. Salariul mediu al unui profesor ar trebui să fie 1.6 x PIB/pe cap de locuitor, iar salariul de intrare în sistem ar trebui să fie cel puțin egal cu PIB-ul pe cap de locuitor. Un astfel de nivel de salarizare ne-ar aduce în rând cu țările OECD.

PS News: O altă prevedere inclusă în pachetul de legi ale educației, este aceea că profesorii se vor putea titulariza și pe mai puțin de 18 ore, cât este o normă didactică de bază. O altă noutate în profesia didactică este următoarea: va exista o platformă dedicată carierei didactice, în această platformă vor fi prezentate portofoliile profesionale ale tuturor cadrelor didactice. Considerați că aceste modificări vor veni, într-adevăr, în sprijinul profesorilor și al elevilor?

Daniel Funeriu: E o lege care face platformă sau reformă? Portofoliul profesorului este reprezentat de rezultatele elevilor, nu de nșpe formări cu nume sofisticate (multe de formă) și vizite de studiu. Și aici este o veche discuție: unde e performanță? Într-un liceu în care intră elevi de 9.50 și ies la bac cu 9.60 sau într-un liceu în care se intră cu 6 și se iese cu 8? Sunt performanți profesorii din Primăverii, unde copiii sunt aduși cu Audi la școală sau dintr-un sat sărac? Mesajul meu este simplu: nu vă mai tot învârtiți în chestii complicate: formați profesorii bine, selectați-i exigent și răsplătiți-i după merit. Restul e cosmetic.

PS News: Toți foștii miniștri ai Educației, inclusiv dvs, au dorit să își spună cumva amprenta pe sistemul de învățământ românesc prin diverse schimbări, mai mult sau mai puțin inspirate. De ce este atât de greu de făcut în România o reformă a învățământului?

Daniel Funeriu: Vă contrazic foarte ferm; asta cu „toți miniștri vor să reformeze” e o gogoriță lansată cu mult prea mare ușurință de jurnaliști care nu își iau timpul necesar să studieze ce a făcut fiecare și, din comoditate, interes sau neștiință pun pe toată lumea în aceeași oală. Nu e tot una să aperi plagiatorii sau să-i descoperi și să-i pedepsești. Nu e tot una să patronezi sistemul fabricilor de diplome sau să clasifici universități în funcție de performanță și să elimini frauda la bacalaureat. Majoritatea miniștrilor nu au vrut să îmbunătățească sistemul, ci au vrut să servească clica politică din care făceau parte. Doi oameni au distrus educația din România mai mult chiar decât a distrus Iliescu țara prin furtul Revoluției și mineriade: Andronescu și Marga. Prima prin cel mai elaborat mod de a minți și a servi clientela de partid și fabricile de diplome cu bani și al doilea prin decredibilizarea conceptului de „reformă”. Au fost doi miniștri care chiar au făcut ceva: Miclea și cu mine. Singura modernizare serioasă a fost Legea 1, care a fost un demers de tip expert: s-au identificat probleme, s-a venit cu soluții, cu bugetele aferente, s-a obținut consensul celor care încă nu erau părtași la mafiotizarea învățământului din România și s-a legiferat. Dacă v-ați fi aplecat asupra fenomenului ați fi constatat că perioada 2009-2012, adică perioada de aplicare a Legii 1, a fost singura perioadă de după Revoluție în care România a avut o creștere (cea mai mare din UE) la testele PISA și a fost singura dată când nu am mai fost ultimii din UE.

PS News: După reforma introdusă de dvs, în 2011, rata de promovare a examenului de bacalaureat a fost de 45%, acum, în 2022, a fost de 73%. Care credeți că este motivul, au devenit elevii și profesorii mai buni acum decât erau pe vremea când erați dvs ministru?

Daniel Funeriu: Așa este: când am început curățenia generală prin stârpirea fraudei la bac, toți cei care nu au învățat au picat bacul. Cred că procentajele mai mari din acest moment se explică prin faptul că tinerii învață mai mult, știind că nu mai pot copia, dar și pentru că ajung mai puțini la bacalaureat, pentru că tot prin legea din 2011 le-am oferit o rută a învățământului profesional de calitate. Trag o concluzie: părinții sunt pe cont propriu și au trei soluții. Meditații, meditații, meditații.

* Potrivit data.worldbank.org, în 2021, România avea un PIB per capita de 14.861,9 dolari. Daniel Funeriu spune că „salariul de intrare în sistem (de educație – n.r.) ar trebui să fie cel puțin egal cu PIB-ul pe cap de locuitor”, ceea ce înseamnă un salariu lunar de 1.238 de dolari (aproximativ 6.190 de lei). 

2 comentarii la “INTERVIU Legile educației. Daniel Funeriu: Părinții sunt pe cont propriu și au trei soluții. Meditații, meditații, meditații

  1. & Când se exprimă d’ăștia d’ ai lu Băsescu , și cercetători chimiști, e îndeosebi cu „sulfuroase” , ? Probabil că tovarășa Elena Ceaușescu nu a reușit să obțină un așa nivel de „educație profesională”, ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *