Skip to content
Politică

Interviu: Paştile în comunism între interdicţie şi îngăduire EXCLUSIV

adevarul.ro

În urmă cu aproape trei decenii sărbătorirea Învierii nu se făcea cu aceeiaşi libertate de astăzi, deoarece în perioada regimului comunist religia şi ideologia propusă de liderii de la Kremlin nu aveau un punct comun.

Redacţia PSnews a luat legătura cu istoricul Bogdan Murgescu  profesor universitar al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti pentru a descrie atmosfera în care aveau loc ceremoniile religioase la care participau românii, metodele prin care procurau alimentele pentru a pregăti masa, dar şi modul în care spuma Partidului Comunist Român alături de familia dictatorului Nicolae Ceauşescu petreceau sărbătorile pascale, deşi acest gest reprezenta o nesupunere faţă de regulile de la Moscova.

• Cum reuşeau românii să sărbătorească Învierea, deşi regimul intra în contradicţie principiile religiei?

“Lucrurile erau relativ simple pentru că Paştele se serba noaptea la ore care de obicei nu presupuneau permanenţa la muncă. De regulă majoritatea oamenilor găseau relativ uşor ieşiri în această privinţă. Bănuiesc că era mai complicat pentru persoanele care erau din diverse instituţii cu regim permanent, de exemplu când am fost la Armată nu se punea problema sărbătorilor de Paşti nici în unitate, cu atât mai puţin de de a cere permisie.”

Intrumentele de control ale regimului comunist, precum Miliţia şi Securitatea erau un fel de „sperietoare” pentru cei care participau la slujbele religioase?

„Poate că în anumite momente din anii ’50, da sau mai devreme. Atât cât am trăit eu nu am sesizat incidente de genul legitimitmări abrupte şi cu atât mai puţin la biserică şi cred că nici nu făcea parte din metodele recomandate pentru că ar fi fost o sursă de conflict destul de violent. Atunci când ai o masă de oameni adunaţi pot să iasă tot felul de situaţii conflictuale şi totuşi organele de forţă ale regimului căutau să evite înfruntările. Sigur că probabil urmăreau, raportau,mai ales dacă era vorba de persoane cu funcţii mai importante, mai departe nu puteau să ţină pasul cu raportarea celor toţi care mergeau la biserică. Mai ales că după estimările vagi pe care le-aş putea avea, cred că trei sferturi din populaţie care nu avea probleme de sănătate mergeau la Biserică. Mulţi membri de partid sau de Securitate mergeau la Biserică şi nu în serviciu comandat.”

Familia Ceauşescu interzicea populaţiei participarea la slujbele religioase şi sărbătorirea Învierii, însă ce să vezi la Palatul Primăverii nu lipseau mesele îmbelşugate…

“Era o sărbătoare care intrase în obiceiuri şi să nu uităm că soţii Ceauşescu proveneau dintr-un mediu rural , iar nivelul lor de îndoctrinare comunistă era foarte aproximativ, adică nu cu credeau în lucruri sofisticate, precum ateismul , ci se regăseau în lucruri mult mai simple. În perioada finală, să zicem nu mai conta foarte mult marxismul, cât contau obiceiurile de supunere precum controlul centralizat al economiei, al persoanelor. Erau alte lucruri care dădeau notele specifice regimului. Erau şi unele momente în care începeau diverse campanii ateiste, darnu le lua nimeni excesiv de mult în serios .”

• Cum făceau românii rost de produse pentru masa de Paşti, în ciuda raţionalizării alimentelor e către Ceauşescu?

“Achiziţionarea produselor se făcea de pe piaţa neagră, ca să zic aşa. Oricum depinde, acum desigur ce achiziţionai. Însă în general oamenii aveau experienţa să strângă din vreme anumite lucruri pe care doreau să le consume de sărbători . Sigur se poate discuta cât de abundentă sau cât de sărăcăcioasă era masa de Paşte. În total se făceau lucruri speciale începând cu ouăle roşii şi se găsea vopsea de ouă totuşi în comerţ, deci soluţii de găseau .Nu îmi aduc aminte să fi fost în vreun an penurie de vopsea, ouăle nu se găseau uneori , dar asta este altă socoteală.”

Observăm astfel că în ciuda interdicţiilor impuse de regim, românii au găsit tot felul de portiţe prin care să nu piardă contactul cu Biserica. Legat de liderii comunişt,i se pare că nu făceau rabat de la sărbătorile pascale. Familia Ceauşescu nu ducea lipsă de preparatele tradiţionale în cazul sărbătorilor relgioase şi potrivit unor mărturii Zoia Ceauşescu, fiica mijlocie a dictatorului ţinea post.

Aici mai trebuie adăugat că tatăl lui Nicolae Ceauşescu, Andruţă Ceauşescu a fost consiler parohial la Scorniceşti până în 1969.Astfel, în ciuda ateismului pe care îl propunea, Nicolae Ceauşescu a ordonat construirea unei biserici la Scornieşti, iar la înmormântarea mamei sale, dictatorul a participat şi la o slujbă religioasă oficată de un preot.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *