Skip to content
Politică

INTERVIU România, tot mai aproape de recesiune. Eugen Tomac (PMP): Guvernul tratează exercițiul bugetar ca pe un act de contabilitate de aprozar comunal

Inquam Photos / Octav Ganea

Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, a analizat situația economică din România și UE și a prezentat câteva soluții pe care partidul său le propune în această criză a facturilor la gaze și energie electrică.

În timp ce România traversează simultan mai multe crize, Eugen Tomac nu ascunde faptul că există riscul unei recesiuni în țara noastră, însă un rol esențial îl va avea accesarea fondurilor europene care ar putea să aducă „o creștere economică sustenabilă”, precizează acesta într-un interviu acordat PS News. Pentru inflația foarte mare de 15%, europarlamentarul PMP îl acuză pe Adrian Câciu, ministrul Finanțelor: „noi avem 15% inflație, iar Zona Euro are doar 8,9%. Din cauza geniului Câciu, suntem la un nivel aproape dublu”.

PMP a propus reducerea TVA pentru facturile la energie electrică și gaze, așa cum s-a întâmplat în multe alte state UE, însă una dintre marile problemele o reprezintă și creșterea prețului pentru lemnele de foc. „În cazul României, pentru iarna 2022 – 2023, cea mai mare problemă nu este reprezentată de gazul natural, cât de scumpirea cu 50% a metrului cub de lemne pentru foc. (…) PMP a propus acordarea unor vouchere și stabilirea unor prețuri unitare la nivelul ocoalelor silvice”, a declarat Eugen Tomac, pentru PS News.

Președintele PMP îi asigură pe cetățenii din Moldova de sprijinul „incontestabil” al Uniunii Europene și îi avertizează că există riscul să rămână fără gaz. „Eu sunt absolut convins că rușii vor închide robinetul către Basarabia, indiferent de disponibilitatea sau nu a Guvernului de la Chișinău de a plăti prețurile aberante solicitate de GazProm”.

În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Eugen Tomac consideră că ar fi „de un cinimism extrem” dacă politicienii țărilor vestice vor abandona Ucraina în cazul în care vor intra în recesiune și vor avea probleme cu alimentarea cu gaze.

PS News: România are o inflație de 15%, un deficit bugetar care ar putea ajunge la 7%, potrivit Consiliului Fiscal, iar datoria publică a țării crește constant și rapid la peste 50% din PIB. Este România aproape de recesiune? Există riscul recesiunii în Uniunea Europeană?

Eugen Tomac: Răspunsul este „da” la ambele întrebări, dar există nuanțe. Dacă România ar accesa cele 80 de miliarde de euro din fonduri europene (PNRR + exercițiul bugetar 2021 – 2027 al UE), am avea o creștere economică sustenabilă. Din 2007 și până acum, noi am luat de la UE doar vreo 74 de miliarde de euro. Deci, este o sumă comparabilă pe care o putem accesa în doar patru sau cinci ani.

În alte ordine de idei, este adevărat că există inflație mare peste tot în Europa, dar România se află într-o situație mult mai dificilă: noi avem 15% inflație, iar Zona Euro are doar 8,9%. Din cauza geniului Câciu, suntem la un nivel aproape dublu. Și, de-a dreptul șocant, pare că Guvernului îi convine această situație, pentru că tratează exercițiul bugetar ca pe un act de contabilitate de aprozar comunal, bucurându-se că încasează mai mulți bani, deși aceștia valorează mai puțin. Vă dau un exemplu: deși avem încasări bugetare cu 40 de miliarde de lei mai mari în primele șase luni din 2022, față de aceeași perioadă din 2021, cheltuielile de capital (investițiile s-au micșorat cu 4% în termeni nominali) pentru că nu au fost în stare să-i plătească și motiveze pe constructori.

Problema României nu o reprezintă neapărat exercițiul bugetar, ci timpul pe care îl pierdem. Avem o oportunitate extraordinară de a rezolva probleme de infrastructură bine cunoscute și noi batem pasul pe loc nu numai din incompetență, cât mai ales din indolență.

În ceea ce privește recesiunea în Europa, trebuie spuse două lucruri. 1) Chiar dacă noi suntem mai aproape de conflictul ruso-ucrainean, dependența celor trei state mari (Germania, Franța și Italia) de gazul și petrolul din Federația Rusă este mult mai mare. Acestea sunt afectate mai puternic. 2) Noi suntem în punctul de recuperare a decalajelor. Țările dezvoltate din Vest au marje de creștere economică în general mai mici decât România, tocmai pentru că ele sunt concentrate pe calibrarea activității economice.

În cazul punctual al Germaniei, care deține cea mai puternică industrie din Europa, trebuie spus că lanțurile de producție și furnizare s-au rupt în pandemie și ele sunt restabilite greu. Speranța este că, în 2023, lucrurile vor reveni la normal.

PS News: În cazul în care UE va intra în recesiune, mai ales că Germania și alte state ar putea să aibă probleme cu alimentarea cu gaze, ar putea să se schimbe poziția Uniunii în conflictul dintre Ucraina și Rusia? O Uniune Europeană lovită de recesiune și fără suficient gaz va mai fi capabilă să susțină Ucraina sau statele membre se vor concentra pe problemele interne?

Eugen Tomac: Ucrainenii nu luptă numai pentru țara lor, ci și pentru toată Europa. Ar fi de un cinism extrem ca politicienii țărilor vestice să lase de izbeliște Ucraina și să sacrifice atâtea vieți omenești doar pentru că au intrat în sevraj.

Sunt optimist că Europa va rămâne unită și va acționa consecvent și congruent cu discursul politic de până acum al liderilor săi. În cazul punctual al Germaniei, semnalele sunt bune. Tocmai ce au aprobat un nou ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina.

Fără îndoială, va fi o perioadă de înflorire a populismului alimentat de șantajul Kremlinului, care vrea să aplice principiul macchiavellic „divide et impera”. Cred însă că valorile comune ale Europei unite vor prevala și că liderii politici ai fiecărui stat în parte vor da dovadă de responsabilitate. Orice tentativă de supraviețuire individuală va conduce la vulnerabilizarea celui care încearcă soluții egoiste pe cont propriu. Vă dau exemplul Ungariei, acolo unde Viktor Orban conducea țara și acolo unde s-a ajuns ca anumite mișcări să vină în plic de la Moscova. Este o cedare de suveranitate.

PS News: Ce ar trebui să facă Uniunea Europeană pentru a evita o criză a gazului? Deja prețul gazului este foarte ridicat și cetățenii plătesc facturi uriașe. Este nevoie de o decizie la nivelul UE pentru a reduce prețul gazului?

Eugen Tomac: Fără îndoială, va fi o iarnă extrem de complicată din perspectiva facturilor pe care va trebui să le plătească populația. Personal, îmi displace populismul de tip PSD care vorbește despre plafonări și compensări. Realitatea obiectivă este că, spre exemplu, românii n-au beneficiat de niciun fel de facilitate finală – banii pentru facturile plafonate de la 1 aprilie încoace tot din buzunarul omului de rând vor fi plătite prin intermediul bugetului de stat. Indirect, înseamnă bani mai puțini pentru investiții, școli, spitale sau drumuri.

Sigur că este previzibil că vor exista măsuri de protecție socială și în alte țări ale UE, dar acestea vizează mai degrabă veniturile statului. Mai toate țările UE au redus TVA la energie, lucru pe care și PMP l-a propus, dar pe care Guvernul PSD – PNL – UDMR l-a refuzat până acum. Ei preferă varianta intervenției brutale a statului în economie, în detrimentul utilizării instrumentului unei scăderi a poverii fiscale care să conducă la reducerea prețului.

Nu există soluții magice de rezolvare peste noapte a problemei dependenței de gazul rusesc. UE are însă trei direcții de acțiune: 1. Tranziția către o economie verde, asta însemnând folosirea unor tipuri de energie regenerabile sau cu implicații scăzute. Și pe mine mă bucură parteneriatul cu SUA pentru realizarea unor microcentrale nucleare modulare; 2. Importul de gaz natural lichefiat (LNG) din SUA și țările din Golf. Iar aici România nu face deloc ce trebuie – ar fi trebuit să discutăm cu Turcia despre posibilitatea ca mari petroliere să intre în Marea Neagră pentru a deservi un terminal LNG la Galați sau Constanța; 3. Sprijinirea țărilor care dispun de zăcăminte de gaz în exploatarea acestora. UE ar trebui să fie interesată ca România să poată cât mai repede să extragă gazul din Marea Neagră și să dea în folosință cât mai curând exploatația de la Caragele (jud. Buzău) unde există un potențial de până la 3 milioane de metri cubi pe zi.

În cazul României, pentru iarna 2022 – 2023, cea mai mare problemă nu este reprezentată de gazul natural, cât de scumpirea cu 50% a metrului cub de lemne pentru foc. Avem aproape 5 milioane de gospodării cu sobe sau centrale pe lemne: discutăm de oameni care sunt prea puțin sprijiniți de stat. PMP a propus acordarea unor vouchere și stabilirea unor prețuri unitare la nivelul ocoalelor silvice. Avem pârghii de acțiune, trebuie doar ca Guvernul să vrea.

PS News: Va beneficia Republica Moldova de fonduri europene în următorii ani pentru a realiza reformele de care are nevoie în vederea aderării la UE? Moldova este pe locul 105 în raportul Transparency International privind corupția în lume. Ar putea fi corupția un impediment în calea aderării la UE?

Eugen Tomac: Da. Sprijinul UE pentru Republica Moldova este incontestabil. Cu sprijinul delegației PPE din Parlamentul European, în martie, s-a acordat un ajutor de 150 de milioane de euro Chișinăului tocmai pentru că situația socio-economică de acolo este dificilă.

Administrația Maia Sandu – Natalia Gavriliță a fost mult mai curajoasă decât Guvernul de la București în promovarea unor reforme administrative și legislative pentru reducerea fenomenului corupției. Pe mine nu chestiunile tehnico – funcționărești mă îngrijorează în perspectiva aderării Republicii Moldova la UE, ci problematica politicii interne de acolo, pe fondul înrăutățirii situației sociale, ca urmare a crizei economice. Iar aici eu cred că România poate face mai mult și poate suplimenta ajutorul acordat Chișinăului.

Vă dau exemplul energiei – atât gaz, cât și curent. Eu sunt absolut convins că rușii vor închide robinetul către Basarabia, indiferent de disponibilitatea sau nu a Guvernului de la Chișinău de a plăti prețurile aberante solicitate de GazProm. Problema este că Executivul PSD – PNL – UDMR nu pare să se pregătească pentru această variantă. Noi ne gândim să umplem depozitele de gaze la nivel de 80% conform indicațiilor Bruxelles-ului, când ar trebui, de fapt, să le umplem până la refuz ca să-i ajutăm și pe frații basarabeni când, invariabil, criminalul Vladimir Putin va opri conducta.

În ceea ce privește aderarea efectivă la UE, vreau să fac o clarificare: PMP sprijină acest demers, dar consideră în continuare că soluția mult mai rapidă ar fi Unirea decisă prin voință populară liber exprimată de români și basarabeni, validată politic de parlamentele celor două state. Ar fi un proces mult mai natural decât să așteptăm să vedem ce se întâmplă cu Ucraina, pentru că este clar că aderarea celor două țări este indisolubil legată una de cealaltă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *