Într-un context european marcat de crize suprapuse, de la schimbările climatice și tensiunile geopolitice, la provocările economice și alimentare, agricultura rămâne un pilon strategic al stabilității și dezvoltării. România, ca stat membru al Uniunii Europene, are de gestionat atât oportunități imense, cât și provocări majore în acest domeniu. Pentru a înțelege cum poate fi valorificat pe deplin potențialul agricol românesc, dar și care este viitorul Politicii Agricole Comune, am stat de vorbă cu europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.
PS News: Cum vedeți viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) și ce măsuri concrete ar putea sprijini mai bine fermierii români?
Daniel Buda: „Vreau să spun foarte clar, de la început: viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să rămână un instrument dedicat fermierilor. Este esențial să protejăm acest pilon fundamental al Uniunii Europene și să nu permitem ca fondurile destinate agriculturii să fie amestecate cu cele pentru coeziune. Resping cu fermitate orice tentativă a Comisiei Europene de a dilua specificul și rolul PAC, pentru că asta ar însemna, de fapt, mai puțini bani pentru fermieri și mai puțină predictibilitate pentru sectorul agricol
În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră referitoare la țara noastră, România are nevoie de o Politică Agricolă Comună care să reflecte realitățile și nevoile agriculturii noastre. Fermierii români se confruntă cu provocări uriașe – de la schimbările climatice, la volatilitatea prețurilor și războiul din Ucraina De aceea, consider că trebuie să cerem și să obținem câteva măsuri concrete in viitoarea PAC:
Egalitatea plăților directe în întreaga Uniune Europeană – fermierii români nu trebuie să fie plătiți mai puțin decât colegii lor din vest pentru aceeași muncă și aceleași obligații.
Simplificarea birocrației – fermierii trebuie să stea pe câmp, nu în fața calculatorului. Regulile trebuie să fie mai clare, mai simple, mai ușor de aplicat, iar digitalizarea să fie un sprijin real, nu o povară suplimentară.
Sprijin pentru reînnoirea generațională – trebuie să încurajăm tinerii să rămână sau să revină în agricultură. Asta înseamnă acces mai facil la terenuri, la creditare și la formare profesională.
Investiții în infrastructura rurală și în procesarea locală – nu este suficient să producem, trebuie să și valorificăm produsele în România, să le transformăm în valoare adăugată aici, la noi.
Cu toate acestea, Politica Agricolă Comună a rămas, fără îndoială, cel mai important pilon al agriculturii românești. De la momentul aderării la Uniunea Europeană și până în prezent, producțiile agricole obținute pe aceleași suprafețe de teren s-au multiplicat de peste patru ori. Astăzi, România înregistrează o producție agricolă de peste 20 de miliarde de euro anual — cu 18 miliarde de euro mai mult decât în 2007.
În cei 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună, devenind astfel unul dintre principalii beneficiari ai acestui instrument esențial pentru dezvoltarea agriculturii europene.
Cu toate aceste provocări, Politica Agricolă Comună rămâne, fără îndoială, cel mai important pilon al agriculturii românești. De la aderarea la Uniunea Europeană și până astăzi, producțiile agricole din România s-au multiplicat de peste patru ori, iar valoarea producției a depășit 20 de miliarde de euro anual — cu 18 miliarde mai mult decât în 2007. În total, România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro prin PAC în ultimii 17 ani, devenind unul dintre principalii beneficiari ai acestui instrument vital.
În plus, trebuie spus răspicat: securitatea europeană poate fi garantată doar printr-o Politică Agricolă Comună puternică. Într-un context geopolitic tot mai fragil, nu ne putem permite să devenim dependenți de importuri din state terțe. Foametea a fost și poate fi folosită ca armă. Iar datoria noastră este să prevenim acest risc, susținând o agricultură europeană competitivă, rezilientă și bine finanțată. Agricultura nu este doar un sector economic — este o chestiune de siguranță națională și europeană”.
PS News: Ce soluții propuneți pentru reducerea decalajului dintre fermele mari și cele mici în accesarea fondurilor europene?
Daniel Buda: „Cred cu tărie că fermierul român trebuie lăsat să facă ceea ce știe mai bine: să muncească pământul. Nu putem continua să-i împovărăm cu dosare stufoase, limbaj tehnic și birocrație excesivă. Avem nevoie de reguli clare, concise și ușor de înțeles — explicate într-un limbaj accesibil.
Nu este nici corect, nici eficient să aplicăm aceleași criterii unei ferme de familie cu 5 hectare și unei companii agricole care lucrează mii de hectare. Este nevoie de o abordare diferențiată, adaptată capacității fiecărui tip de fermă. Doar așa putem construi mecanisme de finanțare care să le ofere și fermelor mici șanse reale — nu doar pe hârtie, ci în practică — de a accesa fonduri europene.
În același timp, cred că una dintre cele mai eficiente căi de a reduce acest decalaj este încurajarea asocierii — fie prin cooperative, fie prin alte forme de colaborare agricolă. Atunci când fermierii mici își unesc forțele, pot realiza proiecte cu adevărat competitive, cu o anvergură care le sporește șansele de finanțare. Astfel de proiecte sunt percepute ca fiind mai solide, mai sustenabile și mai atractive atât pentru autorități, cât și pentru consultanții specializați. România doar 0,5%din numărul total de fermieri sunt membri în cooperative agricole. Comparativ, media UE este de 35% iar în Franţa 75% dintre fermieri sunt membri ai cooperativelor!
Asocierea le poate oferi fermierilor mici puterea de a atrage fonduri mai mari, de a negocia mai bine prețurile și de a investi în procesare locală. Este esențial să sprijinim aceste cooperative, nu doar în teorie, dar și prin măsuri concrete, cum ar fi sprijinul pentru crearea și dezvoltarea acestora.
În concluzie, dacă vrem o agricultură românească echilibrată și sustenabilă, trebuie să le oferim tuturor fermierilor – indiferent de dimensiunea exploatației – șanse reale și egale de a se dezvolta. Nu putem vorbi despre coeziune rurală sau despre siguranță alimentară fără să corectăm aceste dezechilibre. Iar soluțiile există: reguli simple, accesibilitate, sprijin pentru asociere și o viziune politică clară, orientată spre echitate și performanță. România are nevoie de toți fermierii săi — mari și mici — pentru a construi o agricultură puternică, europeană și de viitor. asocierea trebuie să devină o prioritate națională. Fermierii mici, de unii singuri, vor avea întotdeauna un acces mai greu la finanțare și piețe. Prin cooperative și forme asociative solide, pot crește puterea de negociere, pot accesa proiecte mari și pot investi în procesare, depozitare sau logistică”.
PS News: Cum poate România să își maximizeze beneficiile din programele de sprijin pentru agricultură oferite de UE?
Daniel Buda: „Banii există, agricultura românească are potențial, dar mai trebuie un lucru esențial: viziune. Nu putem vorbi despre maximizare atâta timp cât fermierii lucrează fragmentat, procesarea este minimă,
În primul rând, trebuie să păstrăm valoarea adăugată în țară. Putem — și trebuie — să procesăm mai mult aici, în România. Nu e normal să exportăm lapte crud și să importăm brânză scumpă. Să exportăm grâu și să importăm paste. Cu fondurile europene disponibile, putem înființa unități de procesare locale, abatoare mici, centre de colectare, linii de ambalare — toate direct în mediul rural. Asta înseamnă locuri de muncă, venituri mai mari pentru fermieri și produse românești pe rafturile noastre.
Dar nu este vorba doar despre procesare.
Putem investi în irigații moderne și eficiente, mai ales într-un context de schimbări climatice care afectează direct producția. România pierde anual mii de hectare din cauza secetei, iar fondurile europene pot fi folosite pentru reabilitarea și extinderea sistemelor de irigații.
Putem susține digitalizarea fermelor, pentru o agricultură mai precisă, mai sustenabilă și mai productivă. Cu instrumente moderne, fermierul poate economisi resurse și poate crește randamentele. Există deja programe europene care sprijină acest tip de tranziție, inclusiv pentru fermele mici.
Putem sprijini tinerii fermieri să înceapă o viață în agricultură, oferindu-le acces la teren, finanțare și formare. Generația tânără trebuie să aibă o miză reală să rămână la țară — iar fondurile europene pot fi cheia pentru asta.
Putem dezvolta infrastructura rurală: drumuri agricole, rețele de apă și canalizare, internet în sate. Fără infrastructură, nici agricultura și nici viața la țară nu se pot dezvolta. Iar aici, fondurile europene se pot combina inteligent cu cele din PNRR sau coeziune.
În concluzie, România nu duce lipsă de resurse sau de oportunități. Are nevoie de coerență și de priorități clare. Avem bani europeni la dispoziție — dar trebuie să-i folosim cu cap: în procesare, în irigații, în digitalizare, în tineri și în infrastructură rurală. Doar așa transformăm agricultura românească într-un motor de dezvoltare și într-un garant al securității alimentare.
Cu voință politică, cu proceduri clare și cu sprijin real pentru fermieri, România poate să transforme banii europeni în locuri de muncă, dezvoltare rurală și siguranță alimentară”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
