Skip to content
Politică

Interzicerea achiziţiei de programe antivirus din Rusia, intră în şedinţa de Guvern. Amenzi de până la 200.000 de lei

Inquam Photos / George Călin

Proiectul legislativ prin care se interzice achiziţionarea de produse şi servicii de tip antivirus de la entităţi provenind din Federaţia Rusă figurează pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de miercuri.

Proiectul stabileşte cadrul juridic şi instituţional în vederea interzicerii achiziţionării şi utilizării de către autorităţile şi instituţiile publice, de la nivel central şi local, a produselor şi serviciilor software de tip antivirus provenind direct sau indirect din Federaţia Rusă sau de la un operator economic aflat sub controlul direct sau indirect al unei persoane fizice sau juridice din Federaţia Rusă.

Încălcarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenzi cuprinse între 50.000 – 200.000 lei.

În contextul războiului de agresiune asupra Ucrainei, tot mai multe state membre ale Uniunii Europene au emis recomandări sau acte normative cu caracter imperativ prin care au impus propriilor lor autorităţi şi instituţii publice să schimbe soluţiile antivirus dacă le folosesc pe cele de la Kaspersky Lab, deoarece există riscul ca Rusia să exploateze aceste soft-uri într-un atac cibernetic. Spre exemplu, Autoritatea germană BSI (Federal Office for Information Security) avertizează că riscul poate fi mai mare pentru companiile din domeniul infrastructurilor esenţiale„, prevede expunerea de motive.

Pe agenda Guvernului figurează şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 129/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor. Conform acestuia, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat nu vor mai fi exceptate de la obligaţia depunerii declaraţiei privind beneficiarul real, scrie agerpres.ro.

Decizia vine după ce pe 15 iulie, Comisia Europeană a constatat că această exceptare referitoare la societăţile deţinute integral sau majoritar de stat „nu este conformă cu articolul 30 din Directiva (UE) 2015/849” şi a invitat România să adopte măsurile necesare pentru a se conforma avizului motivat, în termen de două luni de la primirea acestuia.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale şi societăţile deţinute integral sau majoritar de stat depun la înmatriculare şi ori de câte ori intervine o modificare o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor„, prevede proiectul.

Totodată, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale şi societăţile deţinute integral sau majoritar de stat, înmatriculate anterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, vor depune o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, scrie agerpres.ro.

* Guvernul urmează să suplimenteze cu 50 numărul unităţilor de învăţământ care beneficiază de Programulpilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii. În acest sens, va fi modificată Ordonanţa de urgenţă nr. 105/2022.

În urma evaluării numărului de unităţi de învăţământ beneficiare a Programuluipilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, s-a constatat faptul că raportând numărul de preşcolari şi elevi la bugetul aprobat şi alocat acestui scop, rămâne un excedent financiar care poate fi alocat pentru includerea în Programul pilot şi a altor unităţi de învăţământ preuniversitar aflate în medii dezavantajate geografic, economic şi social”, se arată în preambulul proiectului.

Pe agenda şedinţei de guvern figurează şi proiectul pentru modificarea HG nr. 536/2016 privind stimularea performanţei şcolare înalte din învăţământul preuniversitar. Sunt prevăzute următoarele stimulentelor financiare:

– la etapa naţională se acordă de către Ministerul Educaţiei, din fondurile alocate inspectoratului şcolar organizator al acestei etape a competiţiilor: premiul I – 1.000 de lei; premiul II – 700 de lei; premiul III – 500 de lei; menţiune – 300 de lei.

– la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, categoria I, desfăşurate la nivel mondial, se acordă de către ME: premiul I/medalie de aur cu punctaj absolut 20.000 lei; premiul I/medalie de aur 15.000 lei; premiul II/medalie de argint 12.500 lei; premiul III/medalie de bronz 10.000 lei; menţiune 6.000 lei.

– la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, categoria a II-a, desfăşurate la nivel european sau regional, se acordă de către ME stimulente în valoare de: premiul I/medalie de aur 7.500 lei; premiul II/medalie de argint 6.000 lei; premiul III/medalie de bronz 4.500 lei; menţiune 3.500 lei.

– pentru şcoala unde frecventează elevul premiat la competiţiile şcolare internaţionale categoria I şi respectiv a II-a, se acordă aceleaşi stimulente pe care le-a obţinut elevul. Stimulentele primite se vor utiliza pentru dotări destinate, cu prioritate, disciplinei corespunzătoare obţinerii performanţei şcolare.

– cuantumurile stimulentelor financiare acordate fiecărui elev care face parte din echipa/formaţia de elevi premiată la etapa naţională a competiţiei şcolare sunt următoarele: premiul I – 600 de lei; premiul II – 400 de lei; premiul III – 200 de lei.

* Cuantumul minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social de care pot beneficia elevii din învăţământul preuniversitar de stat, cu frecvenţă, se menţine la valorile din semestrul II al anului şcolar 2021 – 2022, potrivit unui proiect de hotărâre. Astfel, cuantumul minim al burselor lunare de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social de care pot beneficia elevii va fi de:

– 500 de lei, pentru bursa de performanţă,
– 200 de lei, pentru bursa de merit,
– 150 de lei , pentru bursa de studiu,
– 200 de lei, pentru bursa de ajutor social.

* Conform unui alt proiect de hotărâre aflat pe agenda şedinţei, se aprobă normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *