Skip to content
Politică

Între realitate și aparență: povestea Colectiv, la doi ani după tragicul eveniment EXCLUSIV FOTO

maramedia.ro

Data de 30.10.2015 este marcată cu negru în calendarele tuturor românilor și nu numai. În seara acelei zile, la concertul formației Goodbye to Gravity, aveau să moară 65 de persoane, iar alte 150 să rămână mutilate pe viață. Motivul? Cu toții îl știm: este vorba despre incendiul puternic izbucnit la clubul Colectiv, situat în Sectorul 4 din București, într-o fostă hală a fabricii Pionierul.

Se împlinesc doi ani. Doi ani marcați de durerea pierderii persoanelor dragi pentru familie și prieteni, de indignare pentru supraviețuitori, de semnale de alarmă trase de tinerii care se identifică cu cei care au plecat dintre noi, dar și doi ani de nepăsare în rândul autorităților. Marșuri și proteste, lacrimi și strigăte, eforturi peste eforturi pentru un scop care astăzi rămâne departe de a fi materializat: dosarul Colectiv este încă păstrat la sertar, iar vina se pasează de la la un om la altul.

Dosarul Colectiv

Dosarul „Colectiv” a ajuns la Judecătoria Sectorului 4 în 28 aprilie 2016, când a intrat în procedură de cameră preliminară.

Procurorii Parchetului instanței supreme i-au trimis în judecată pe George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu (patronii clubului Colectiv), pe Daniela Ioana Niţă şi Mihai Cristian Niţă (administratorii firmei Golden Ideas Fireworks Artists (care au instalat artificiile folosite în seara concertului din 30 octombrie 2015) şi pe pirotehnicianul Viorel Zaharia (care a fost prezent în club). Aceștia au fost acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă în formă agravată, precum şi de neluarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă. În plus, Daniela Niţă este judecată pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri.

De asemenea, SC Colectiv Club SRL și SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL au fost trimise în judecată pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, în formă agravată. În luna aprilie a acestui an, Judecătoria Sectorului 4 a decis să comaseze dosarul Colectiv și cel al fostului primar din Sectorul 4 Cristian Popescu Piedone, înaintând cazul spre soluționare magistraților Tribunalului București.

În dosarul „Colectiv” s-au constituit părţi civile 139 de persoane, 11 spitale şi cinci instituţii. Magistraţii au respins cererea urmaşilor celor decedaţi şi a răniţilor ca statul să fie parte în proces pentru plata despăgubirilor. Judecătorii au respins şi sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie ridicată de juristul Ministerului de Interne.

Un motiv pentru reunirea dosarelor este nivelul daunelor solicitate (200 de milioane de euro), magistrații apreciind că persoanele fizice învinuite nu au cum să plătească această sumă, fapt pentru care s-a recurs la comasarea celor două dosare în cel al primarului Popescu Piedone, primăria de sector fiind de asemenea parte învinuită.

Doi ani de indiferență! Dosarul Colectiv… încă la sertar

La data de 23.10.2017, se preconiza o decizie în cazul dosarului Colectiv, însă nu mare a fost mirarea când s-a dat vestea amânării termenului la care ar fi trebuit să se hotărască dacă statul român va fi chemat ca garant al plății despăgubirilor în proces.

Decizia a stârnit numeroase reacții, mai ales în rândul persoanelor direct implicate. În acest sens, redăm două declarații ale părinților unor tineri morți în incendiul de la Colectiv.

O nouă amânare – restul a fost doar spectacol. De două luni despre asta discutăm. Ba nu sunt traducători, ba s-a citit, dar nu s-a citit. Citaţiile astea, din ce ştiu eu, sunt făcute de un angajat de-al lor deci ar trebui să răspundă că nu s-a trimis prin poştă sau pentru toate astea. Eu nu îmi imaginez că cel mai mare tribunal din ţară nu are traducător, nu are posibilitatea să trimită o corespondenţă aşa cum trebuie. Probabil că se doreşte o perpetuă amânare”, a declarat luni la Tribunalul Bucureşti, Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu.

După doi ani, justiţia încă nu are un răspuns, un rezultat. Cei care sunt mai mult sau mai puţin vinovaţi sunt liberi, fac ce vor, copiii noştri sunt în mormânt. Nu e vorba de despăgubire aici. Nu ţinem neapărat să cerem despăgubiri, noi vrem să fie pedepsiţi oamenii care au greşit şi în urma acestor date, se vor da nişte pedepse, interesul nostru este să se schimbe ceva în sistemul medical. De doi ani, nu e nicio schimbare în sistemul medical. În ziua de azi, nu există un pat, un specialist, un loc tratat un ars. Sunt, în medie, 600 de arşi pe an în România, dintre care peste 70 la sută mor din cauza condiţiilor sau necondiţiilor care există în România”, a ținut să precizeze Jean Chelba, tatăl lui Alexandru Chelba.

Între timp, a ieșit la iveală un nou RAPORT despre tragedia din Colectiv. Este vorba despre un raport dezvăluit de postul de televiziune Digi 24, care a fost finalizat la începutul acestui an, dar care nu a fost făcut public şi a rămas în sertarele ministerului Sănătăţii.

Concluziile sunt extrem de grave: autoritățile române au refuzat transferul în străinătate pentru victime, iar acest lucru a fost posibil doar la presiunea publicului. În plus, infecţiile nosocomiale ale pacienţilor nu apar în fişele medicale, ele nu au fost raportate în spitalele din România, ci au fost descoperite de medicii din străinătate. Şi acestea sunt doar două dintre nereguli.

Cazul Colectiv: în atenția presei străine

Cazul Colectiv a ajuns și în presa străină. În acest sens, ziarele tabloide The Sun și Daily Mail ofereau exemple de ”infractori și suspecți” români care s-ar plimba bine mersi prin Marea Britanie, pentru că instanțele din România permit asta. Britanicii au afirmat că unul dintre acești suspecți ar fi Alin Anastasescu, unul dintre patronii clubului Colectiv, care ar fi ”fugit” în UK, fiind ”dispărut” din România.

Tot ce rămâne: un Marș al Chitarelor

Sute de persoane de toate vârstele au participat vineri seară, începând cu ora 20, la un „Marș al chitarelor” sau „Marș al aducerii aminte”, semn că amintirea incendiului din seara de 30 octombrie 2015 de la clubul Colectiv nu se va stinge atât de ușor din memoria oamenilor.

De partea cealaltă, după doi ani de la tragicul incident, Colectiv este neschimbat, semn că timpul a stat în loc: atât pentru club, dar și în ceea ce privește procesul ca atare, amânat de la ședință la ședință.

 

 

La ce să ne așteptăm?

Pus în situația de a-și imagina un eveniment de proporții asemănătoare care s-ar întâmpla în prezent în România, Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a afirmat că o asemenea situație se poate gestiona doar cu ajutorul partenerilor europeni.

„Nu vorbim despre dacă ar avea loc o tragedie ca cea din Colectiv, eu cred că o tragedie ca cea din Colectiv este o problemă de sănătate publică pentru orice ţară din Europa la momentul de faţă, aşa cum ştim, locurile de arşi nu așteaptă arşi din accidentele colective. Când apare un astfel de accident trebuie să identificăm toate locurile disponibile în ţările europene sau în afara ţărilor europene.

Nu ne dorim să avem un astfel de eveniment, niciunul dintre noi. Chiar dacă am avea un astfel de eveniment cred că ar trebui să îl gestionăm impreună cu partenerii europeni. România nu are la momentul acesta capacitatea de a rezolva toate problemele de arși mari”, a spus Florian Bodog.

Nu se întrevede nimic bun

Judecând după toate cele întâmplate până acum și mai ales după nepăsarea autorităților, nu ne așteptăm la nimic bun. Iar perspectiva este cu atât mai dureroasă, cu cât fiecare guvern care se perindă pe la Palatul Victoria promite reforma de pe lume și o integritate nemaipomenită. Și astfel strigătele „Corupția ucide!” de la protestele din noiembrie 2015 rămân să răsune în gol, din ce în ce mai stins, până când mai-marii țării se vor lovi iarăși cu capul de pragul de sus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *