Anul 2024 a marcat o serie de transformări și adaptări pentru Ministerul Public din România, într-un context în care instituția a continuat să facă față unor provocări importante pe plan intern, precum deficitul de personal, volumul mare de dosare și necesitatea de a se alinia la noile realități ale societății moderne. Raportul de activitate pe anul 2024 oferă o imagine detaliată a eforturilor depuse de Minister pentru îmbunătățirea eficienței și calității activității de urmărire penală, precum și a demersurilor de modernizare și digitalizare a sistemului judiciar. Iată care ar fi principalele cinci concluzii care reies din raport.
Provocări majore: Deficitul de personal și volumul mare de dosare
Una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat Ministerul Public în 2024, așa cum reiese din raport a fost deficitul de personal, în special în cazul procurorilor. La finalul anului, gradul de ocupare a posturilor de procuror a crescut ușor, de la 69,22% în 2023 la 75,65% în 2024. Cu toate acestea, situația rămâne alarmantă în unele parchete, unde gradul de ocupare a fost sub 10%, iar 15 parchete au funcționat cu un singur procuror numit. Acest deficit a avut un impact direct asupra volumului de dosare rămase nesoluționate, care a crescut cu 10,8% față de 2023.
Problema deficitului de personal este agravată de faptul că un număr semnificativ de procurori au fost numiți în funcția de judecător (29 în 2024), iar mulți dintre cei care rămân în sistem sunt tineri și fără experiență. Acest lucru a dus la o creștere a volumului de muncă per procuror, care a ajuns la o medie de 790 de dosare/procuror în 2024.
Activitatea de urmărire penală: Creșterea eficienței, dar și a volumului de dosare
În ciuda provocărilor, Ministerul Public a înregistrat progrese în ceea ce privește eficiența activității de urmărire penală. Numărul cauzelor soluționate prin trimitere în judecată a crescut cu 8,4% față de 2023, iar numărul inculpaților trimiși în judecată a crescut cu 6,4%. De asemenea, s-a observat o creștere a numărului de măsuri asiguratorii instituite, cu o valoare totală de 1.236.832.486 lei, în creștere cu 9,4% față de anul precedent.
Totuși, volumul mare de dosare rămase nesoluționate (1.788.805 la finalul anului 2024) și creșterea numărului de cauze cu autor necunoscut (7,5%) indică faptul că sistemul este în continuare supus unei presiuni semnificative. Acest lucru este în parte rezultatul lipsei de specializare a procurorilor în investigarea unor infracțiuni complexe, precum cele economico-financiare sau cele legate de criminalitatea informatică.
Digitalizarea și modernizarea: Un pas înainte
Unul dintre punctele forte ale activității Ministerului Public în 2024 a fost efortul de digitalizare și modernizare a sistemului judiciar. Au fost implementate o serie de aplicații informatice, precum ELO (Sistemul de management al documentelor), Portalul Intern și ROARMIS (Sistemul național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni), care au contribuit la optimizarea activității și la reducerea timpilor de procesare.
De asemenea, Ministerul Public a demarat proiecte majore de modernizare a infrastructurii IT, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează îmbunătățirea securității cibernetice și a performanței sistemelor informatice. Aceste inițiative sunt esențiale pentru adaptarea la noile tehnologii și pentru creșterea eficienței activității de urmărire penală.
Cooperarea judiciară internațională: Consolidarea relațiilor cu alte instituții
Anul 2024 a adus progrese semnificative în domeniul cooperării judiciare internaționale, prin implementarea aplicației E-cooperare, care permite gestionarea și monitorizarea activității de cooperare judiciară la nivel național. Această aplicație facilitează accesul rapid la probele digitale și asigură o monitorizare eficientă a activității de cooperare.
De asemenea, Ministerul Public a participat la numeroase evenimente internaționale, precum Cea de-a 29-a Conferință Anuală a Asociației Internaționale a Procurorilor și Cea de-a 15-a Conferință a Rețelei parchetelor generale ale curților supreme de justiție ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, consolidând astfel relațiile cu partenerii internaționali și îmbunătățind cooperarea în combaterea criminalității transfrontaliere.
Perspective pentru 2025: Remedierea deficitului de personal
Pentru anul 2025, Ministerul Public și-a stabilit ca obiective principale continuarea procesului de digitalizare, îmbunătățirea capacității de investigație și remedierea deficitului de personal. Printre măsurile propuse se numără limitarea delegărilor în structurile specializate, reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii și creșterea gradului de ocupare a posturilor de procuror.
De asemenea, se preconizează implementarea unor noi metodologii de lucru în domeniul investigării infracțiunilor de mediu și a celor informatice, precum și continuarea operațiunilor de tip Jupiter, care au vizat combaterea infracțiunilor economico-financiare și a corupției.
În concluzie, anul 2024 a fost un an de transformare și adaptare pentru Ministerul Public, în care instituția a înregistrat progrese semnificative în domeniul digitalizării și al cooperării internaționale. Cu toate acestea, provocările legate de deficitul de personal și volumul mare de dosare rămase nesoluționate indică faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura o justiție mai rapidă și mai eficientă. În acest context, devine clar că o continuare a procesului de modernizare și remedierea deficitului de personal vor fi esențiale pentru îmbunătățirea performanței Ministerului Public în anii următori.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
