Skip to content
Politică

Invazie de ţânţari şi căpuşe în Bucureşti din cauza luptelor politice din Primăria Capitalei

Bucureștenii s-ar putea trezi cu o invazie de țânțari la venirea căldurii. Suntem în a doua jumătate a lunii mai, dar încă nu a fost făcut niciun tratament în Capitală în acest sens. În mod normal, acțiunile începeau spre finalul lunii martie.

Explicaţia Primăriei Capitalei pentru această întârziere: Programul Unitar de Acțiune, care stabilește numărul de tratamente și locurile în care se aplică, urma să fie aprobat de Consiliul General din data de 26 aprilie. Numai că ordinea de zi nu a fost aprobată atunci de către consilierii USRPLUS, nemulţumiţi de propunerea lui Nicuşor Dan privind bugetul Capitalei, astfel încât dezbaterea a fost amânată.

Tratamentele vor fi aplicate abia la finalul lunii, după hotărârea Consiliului General.

Deși este în procedură de dizolvare, activitatea va fi prestată și anul acesta de Compania Municipală Eco Igienizare, căreia i-a fost delegat serviciul în 2019.

Bugetul pentru tratamentele de combatere a insectelor și șobolanilor pentru acest an este de circa 38 de milioane de lei.

Care ar putea fi efectele acestor întârzieri?

Cu siguranță ne putem aștepta la o creștere a numărului de țânțari, atâta vreme cât nu există factorul repelent care să-i îndepărteze. Se vor aglomera și mai tare, pentru că au o resursă de hrană și fac parte din acele specii care se aglomerează pe lângă comunitățile umane”, spune biologul Răzvan Popescu Mirceni, citat de digi24.ro.

În lipsa unor tratamente, dacă avem un sezon care este umed, cu ceva ploaie, viața în oraș va arăta foarte rău în ceea ce privește invazia de țânțari. Dacă va fi ceva mai secetos, iar în zonele lacurilor se vor aplica tratamente, lucrurile vor arăta ceva mai bine, a spus biologul la Digi24.

Iunie și septembrie sunt lunile-cheie, când ne putem aștepta la două valuri mai importante de țânțari, în timp ce „sezonul căpușelor” este în mai-iunie și începutul lui iulie, când sunt foarte active și răspândite mai ales în parcuri.

Întrebat cât de repede ar trebui aplicat un tratament, biologul a răspuns: „Pe scurt, ieri”.

Alternative la tratamentele chimice

Pe de altă parte, personal, Răzvan Popescu Mirceni nu este adeptul tratamentelor chimice în zonele deschise și spune că ar fi de preferat cel mult substanțe cu rol de îndepărtare a insectelor, dar nu cele care sunt toxice, pentru că, de cele mai multe ori, acestea au un efect mai important asupra prădătorilor naturali ai țânțarilor, cum sunt, spre exemplu, libelulele. Acestea sunt o grupă de insecte mult mai sensibile și mai puțin adaptabile la insecticide.

Țânțarii, în schimb, sunt mult mai ușor adaptabili și rezistă de multe ori „atacurilor” din partea omului cu aceste substanțe. Insecticidele sunt eficiente în special în medii închise, în casă, în incinte. În orașe, se pot face niște excepții dacă este vorba despre invazii foarte mari, dar lucrul acesta pe termen lung nu o să ducă la o evoluție pozitivă, adică la scăderea numărului de țânțari, avertizează biologul.

Vom ajunge să încercăm tratamente așa cum în prezent încearcă Statele Unite cu lansarea unor populații de țânțari modificați genetic, care să genereze urmași non-fertili în rândul populației naturale, preconizează biologul. „Sigur, este discutabilă și această metodă, are multe dezavantaje, dar în același timp este mai eficientă și mai puțin periculoasă, în opinia mea, decât utilizarea tratamentelor chimice pe scară largă”, a menționat Răzvan Popescu Mirceni.

În ceea ce privește căpușele, acestea sunt și mai rezistente la insecticide decât țânțarii. O soluție mult mai bună ar fi adoptarea unor păsări din neamul bibilicilor, care sunt singurele păsări ce consumă pe scară largă aceste nevertebrate care pot transmite boli periculoase.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *