Skip to content
Cultural

Ioan-Aurel Pop, despre latinitatea poporului român: Renunţând la asta, renunţăm la noi înşine

Poporul român este un popor neolatin şi limba română este o limbă romanică, iar renunţarea la acest adevăr presupune renunţarea la noi înşine, a afirmat preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, miercuri seară la Biserica „Şerban Vodă” din Bucureşti, unde a prezentat conferinţa „Latinitatea răsăriteană a românilor – câteva consideraţii”, informează Agerpres.

„Poporul român este un popor neolatin, iar limba română este o limbă romanică. Dacă renunţăm la acest lucru, înseamnă că renunţăm la noi înşine. Pentru că limba e o pecete. E ca şi cum am zice credinţa noastră creştină nu-i ortodoxă pentru că ni se pare că-i din creştinismul primordial care nu ştiu ce face. Nu ne crede nimeni. Astăzi, orice teolog din Occident ştie că există ortodoxie. A, putem să-i spunem că-mpărţirea asta e gratuită, sau artificială, că Marea Schismă a fost la 1054, n-a perceput-o nimeni, că credinţa noastră e cea adevărată… Putem să facem acest lucru. Dar trebuie să ne păstrăm în anumite limite”, a spus Pop.

Ioan-Aurel Pop, care a răspuns astfel unei întrebări ce viza originea dacică a poporului român şi a limbii române, a combătut această teză, apreciind că aceste aşa-zise teorii sunt aduse în spaţiul public de către nespecialişti.

„Părerea mea este că cel care s-a pregătit să fie medic să scrie cărţi de medicină. Cine s-a pregătit să fie filolog să scrie cărţi de limbă, cine s-a pregătit să fie istoric să scrie cărţi de istorie. Altfel, le-amestecăm pe toate şi să ştiţi că nu mai suntem ca pe vremea Renaşterii, polihistori, să le ştim toţi pe toate. De aceea cred că e bine să ne mărginim fiecare la ce este”, a spus istoricul.

Academicianul a susţinut că nimeni nu poate nega „componenta traco-dacică din limba română”, dar aceasta reprezintă „un procentaj mic”.

„Eu am avut şansa să-l cunosc pe cel mai mare cunoscător de limbă traco-dacică din studenţia mea. Se chema Ion Iosif Rusu. Toată viaţa a studiat toate textele astea. Iar acum îl cunosc pe moştenitorul lui, care încă trăieşte. Are 90 de ani. Membru al Academiei, Grigore Brâncuş. Toată viaţa a studiat aceste texte. E neclintit în concluzia lui că şi Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan au avut dreptate când au spus că limba română e o limbă romanică”, a menţionat Pop.

El a atras atenţia că a afirma că nu suntem romani şi că vorbim o limbă dacică echivalează cu pierderea oricărei credibilităţi.

„Vă spun altceva. Până la 1989 limba română era între limbile slave. La toate universităţile se studia alături de rusă, bulgară, sârbă, croată, poloneză, fiindcă eram puşi la un loc, în aceeaşi oală cu ţările socialiste, toate. Şi după Revoluţie şi eu, dar şi alţii, mai vrednici ca mine, ne-am luptat să mutăm limba română lângă italiană, portugheză, spaniolă… Şi am reuşit, să zicem, în mare măsură, încât astăzi în universităţile occidentale rareori mai vezi limba română lângă limba rusă. O mai vezi din când în când. Acum, dacă venim şi le spunem oamenilor că nu suntem nici romani, nici… şi că vorbim o limbă dacică şi că romanii au învăţat latină de la daci, chiar ne merităm soarta. Adică merităm să fim trataţi ca nişte oameni ai nimănui. Iar dacă mai sunt unii care citesc româneşte – să mă ierte, că eu cinstesc memoria lui Neagu Djuvara, a fost un învăţat şi nu s-a stins demult – dacă mai citim că Neagu Djuvara a scris că Basarab a fost cuman şi unii au înţeles de-acolo că românii au fost cumani, atunci chiar ne-am pierdut orice fel de credibilitate”, a apreciat academicianul.

Pop a subliniat că „istoria n-o putem schimba cum vrem noi”, iar această moştenire romană se vede în limba română.

„De la 1500, până la 1600, eu am numărat 35 de italieni numai. Las deoparte pe francezi, pe nemţi, care, toţi, venind aici, au zis ‘românii vorbesc o latină aşa cum s-a dezvoltat ea la Dunăre şi la Carpaţi’ şi s-au înţeles cu ţăranii noştri. Fără să ştie româneşte. (…) Şi cum să vin eu, cum îi aud pe unii, repet, fără studii de istorie şi de filologie clasică şi fără să… Nu ne putem face de râs. Iertaţi-mă, eu nu sunt inginer. Dacă m-aş apuca mâine să dau lecţii unui inginer şi să-i spun cum să construiască un pod sau o şosea, aş deveni ridicol. De aceea, eu, mereu, în discursurile mele spun ‘cine-i pasionat de istorie să fie fericit, cine-i pasionat de limbă, tot aşa. Să învăţăm cât mai multe limbi străine. Dar să-i lăsăm pe specialişti să facă cercetarea de profunzime”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *