Skip to content
Politică

UPDATE Orban, la şedinţa solemnă din Parlament: Este datoria liderilor politici să lucreze pentru adoptarea deciziilor necesare astfel încât democraţia să fie întărită

UPDATE: ora 15.50

Premierul Ludovic Orban a afirmat, în discursul ţinut în şedinţa solemnă a Parlamentului de Ziua Naţională a României, că este datoria liderilor politici să respecte aşteptările cetăţenilor şi să lucreze pentru adoptarea deciziilor necesare, „inclusiv prin reexaminarea sistemului constituţional şi legislativ, astfel încât democraţia să fie întărită”. „Tensiunile dintre generaţii sunt o realitate nu numai a României, ci a Europei contemporane, dar în cazul nostru problema este agravată de fenomenele migraţiei, mai ales de lipsa de încredere a tinerilor în capacitatea instituţiilor şi a liderilor politici de a duce România acolo unde se aşteaptă fiecare dintre ei”, a spus primul ministru.

Această zi este fără îndoială pentru orice român ziua în care ne dorim să uităm vacarmul obişnuit al vieţii cotidiene, mai ales al vieţii politice şi să dedicăm un gând de pietate celor care au ales unitatea ca destin al României. Este ziua în care sărbătorim curajul celor care au luptat pentru reîntregirea României (…) Ca oameni politici trebuie să vedem în Ziua Naţională şi alte sensuri care ne aduc din trecut lecţii preţioase pentru prezent şi viitor. Suntem acum într-un moment în care societatea românească ne-a dat semnalul clar că doreşte o nouă acţiune de modernizare prin care instituţiile statului să ajungă să servească mai bine cetăţenii, în acord cu epoca istorică în care ne aflăm. Este datoria parlamentarilor, a guvernului, a liderilor politici în general să respecte aceste aşteptări şi să lucreze pentru adoptarea deciziilor necesare, inclusiv prin reexaminarea sistemului constituţional şi legislativ, astfel încât democraţia să fie întărită. Guvernul în numele cărora vă vorbesc astăzi va lucra în timpul limitat pe care-l avem la dispoziţie pentru a da un impuls României în direcţia acestui progres şi va colabora cu toate forţele politice şi sociale sare sunt în mod onest devotate interesului public. Încă nu am împlinit toate speranţele acelui decembre din urmă cu 30 de ani. Democraţia a făcut progrese semnificative, dar economia şi societate încă nu au progresat aşa cum ne-am fi dorit. (…) Tensiunile dintre generaţii sunt o realitate nu numai a României, ci a Europei contemporane, dar în cazul nostru problema este agravată de fenomenele migraţiei  mai ales de lipsa de încredere a tinerilor în capacitatea instituţiilor şi a liderilor politici de a duce România acolo unde se aşteaptă fiecare dintre ei. (…) Nu putem accepta niciun fel de regres în angajamentul nostru european”, a spus premierul Ludovic Orban în discursul susţinut în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului, arătând că românii au arătat din nou, la alegerile europene şi prezidenţiale din acest an, ataşamentul faţă de valorile europene.

UPDATE: ora 15.25

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, consideră că România are nevoie de un proiect naţional şi că ţara noastră traversează „criza marilor proiecte”. El susţine că românii au pierdut multe oportunităţi în ultimii ani, pentru că s-au certat şi au fost dezbinaţi.

Prima lecţie care îmi vine în minte când mă gândesc la Marea Unire de la 1918 este că aceasta a fost posibilă pentru că toţi românii au fost capabili să se unească în spatele unui proiect naţional, să creadă cu toată fiinţa în el şi să îl ducă la îndeplinire cu multă încredere şi voinţă. Acesta este motivul pentru care Ziua Naţională ar trebui să fie în primul rând un moment al unităţii. Dar unitatea nu trebuie invocată numai acum şi nicidecum festivist, unitatea este deja în ADN-ul societăţii noastre, a fost întotdeauna acolo.  Din păcate, la mai bine de 100 de ani de la Marea Unire, prea puţini dintre noi se mai gândesc la unitatea noastră. Pentru unii, unitatea nu îşi mai găseşte locul în realitate, se vorbeşte mai des ca oricând de război şi de lucruri care ne despart, toate acestea fac ca societatea românească după mai bine de 100 de ani să pară mai fracturată ca oricând. Ne uităm în jur şi vedem cum grupuri întregi sunt pe cont propriu, preferând confortul propriilor noastre bule sociale, ne închidem ermetic. Ne dăm like-uri altora şi nouă, astfel încât să fim fericiţi că suntem validaţi. Nu mai vedem nimic în rest, doar multă neîncredere faţă de ceilalţi pe care nu îi înţelegem şi de aceea îi respingem pentru tot ceea ce reprezintă”, a precizat Ciolacu.
Preşedintele Camerei Deputaţilor susţine că avem nevoie de un proiect naţional.
Avem nevoie urgent de un proiect naţional în care să credem, putem învinge această frână mentală de la nivelul societăţii doar dacă ne vom mâna din nou şi să începem cu toţii să construim ceva semnificativ pentru România. Astăzi România traversează o criză fără nume pe care o simţim, vorbim despre ea, dar căreia nu reuşim să îi găsim originea, deci nici soluţiile. Este criza marilor proiecte. Am avut Marea Unire de la 1918, am avut Revoluţia din 1989, apoi tranziţia şi aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, sunt momente semnificative care nu ar fi fost posibile dacă societatea şi toate forţele politice nu ar fi dat mâna să meargă împreună pe acelaşi drum. Dar adevărul este că am pierdut multe oportunităţi în ultimii ani, ne-am certat şi am fost dezbinaţi. E timpul să lăsăm aceste lucruri deoparte şi să facem ceva concret pentru ţara noastră să ne unim şi să ne asumăm un nou proiect de ţară”, a mai afirmat Ciolacu.

UPDATE: ora 15.00

Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, afirmă că întreaga clasă politică românească trebuie să dea dovadă de „maturitate şi responsabilitate politică”, indiferent de guverne sau de politicienii aflaţi la putere, Meleşcanu arătând că se bucură atunci când constată că oamenii, cetăţenii sunt din ce în ce mai implicaţi în viaţa publică.

Este o zi a memoriei care determină pe fiecare român în parte să se reconecteze cu istoria, cu tot ce înseamnă trecutul nostru glorios. (…) Marea Unire a fost de fapt expresia înălţătoare a voinţei şi curajului tuturor românilor. (…) Exact în urmă cu 101 ani energia mobilizatoare a oamenilor politici ai acestei ţări aflaţi deopotrivă la putere sau în Opoziţie şi lupta tuturor românilor pentru libertate şi unitate naţională şi-a pus amprenta în mod decisiv asupra viitorului naţiunii noastre într-o Europă complicată a acelor vremuri. (…) Ziua de 1 Decembrie ne arată încă o dată că idealurile comune şi aspiraţiile sincere de unitate şi solidaritate îşi dovedesc trăinicia de-a lungul timpului în faţa oricăror adversităţi şi obstacole. A venit momentul să privim prezentul cu încrederea că puterile noastre pot determina la rândul lor un destin măreţ pentru România. De aceea trebuie să acţionăm cu responsabilitate şi maturitate politică în faptele noastre şi trebuie să dovedim în fiecare zi, indiferent de oamenii politici, de guverne sau de partide că numai împreună, prin crearea unui consens în societate putem transforma şi moderniza România„, a afirmat Teodor Meleşcanu în discursul ţinut în şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată Zilei Naţionale.
Știrea inițială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, în discursul ţinut la şedinţa solemnă a Parlamentului, că Unirea de la 1918 este „expresia efortului colectiv al unei naţiuni de a transforma în realitate visul întregirii”. El a evocat eroismul soldaţilor români, viziunea familiei regale, iscusinţa oamenilor politici, implicarea decisivă a elitelor vremii, hotărârea minorităţilor naţionale, dar mai ales contribuţia românilor simpli, care au dus la îndeplinierea obiectivului Unirii. „Marele câştig al acestui an este că românii au spus că vor o Românie proeuropeană, o ţară prosperă cu sisteme publice performante, cu o justiţie independentă şi o clasă politică aflată în slujba cetăţenilor”, a mai afirmat Iohannis.

Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținut în cadrul ședinței solemne comune a Senatului și Camerei Deputaților consacrată celebrării Zilei Naționale a României

„Domnilor Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnule Prim-ministru,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Alteță,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

La 30 de ani de la căderea comunismului și recucerirea libertății noastre, celebrăm Ziua Națională cu gândul la generațiile care au făcut posibilă România democratică și europeană de astăzi.

Marea Unire de la 1918 a reprezentat expresia efortului colectiv al unei națiuni de a transforma în realitate visul întregirii.

Eroismul soldaților români, viziunea Familiei Regale, iscusința oamenilor politici, implicarea decisivă a elitelor vremii, hotărârea minorităților naționale, dar mai ales contribuția românilor simpli au condus la îndeplinirea obiectivului Unirii.

În zbuciumatul secol trecut, Marea Unire a deschis calea reformelor, modernizării și dezvoltării, care a fost însă curmată brusc de cel de-al Doilea Război Mondial și de instalarea dictaturilor. Artizanii Unirii au sfârșit în închisorile comuniste tocmai pentru că au refuzat să-și renege credința în România liberă, independentă și suverană.

Aducem, așadar, astăzi un cuvenit și pios omagiu tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru propășirea națiunii române, sporind, cu fiecare generație, prin trudă și sânge, această lucrare de glorie, astfel încât noi și copiii noștri să putem privi înainte cu deplină încredere în viitor.

Apărând principiile de căpătâi ale națiunii noastre europene, mulți români au pierit în războaie ori în negura anilor grei de dictatură. Sunt românii care și-au dat viața pe fronturile de luptă, în teatrele de operații din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989.

Avem datoria de a le păstra tuturor acestor eroi memoria vie și de a ne angaja ferm că nu vom mai permite niciodată ca drepturile și libertățile individuale să fie încălcate, iar sacrificiul lor banalizat.

Libertatea, egalitatea și democrația, principii prevăzute în Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, s-au aflat la temelia noului stat și au reprezentat, deopotrivă, idealurile pentru care s-a murit în temnițele comuniste și în Decembrie ’89.

Trecutul nostru este unul al contrastelor. Avem, pe de o parte, momente remarcabile, figuri emblematice, care au jucat un rol fundamental în modernizarea și transformarea României, iar, pe de altă parte, avem o moștenire grea și dureroasă, reprezentată de anii grei ai dictaturii, care au adus cu sine distrugerea democrației și a statului de drept, călcarea în picioare a demnității umane, îngrădirea drepturilor fundamentale, politici criminale, dezinformare, tortură și foarte multă suferință.

Faptele de vitejie ale înaintașilor, hotărârea și curajul cu care au luptat pentru îndeplinirea obiectivelor naționale, jertfa de pe câmpurile de luptă, forța extraordinară cu care s-au opus regimurilor criminale ale secolului XX trebuie să ne fie modele și să ne ghideze toate acțiunile pe care le întreprindem pentru binele țării noastre.

În schimb, atrocitățile și abuzurile petrecute în timpul regimului comunist trebuie să reprezinte o lecție deosebit de importantă, pe care să ne-o asumăm onest și din care să învățăm că democrația, libertatea și drepturile omului sunt cele mai de preț bunuri pe care le avem, pentru care trebuie să luptăm necontenit, cu toată forța de care dispunem.

Orice atac la adresa demnității umane și a statului de drept, necombătut eficient, poate deschide oricând calea unor abuzuri.

Pericole există și vor exista, însă faptul că avem o societate matură și vigilentă, cetățeni cu un pronunțat simț civic, care își cunosc drepturile și care nu ezită să lupte pentru ele, reprezintă o garanție esențială pentru viitorul democratic al României.

Cele trei decenii de la Revoluția din Decembrie ’89 au însemnat treizeci de ani de tranziție anevoioasă. Însă faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO și are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite ale Americii dovedește, fără echivoc, că fundația pe care am construit-o în acești ani este solidă și că avem o democrație funcțională.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Lăsăm în urmă un an electoral încărcat. Deși ne-am confruntat cu numeroase tensiuni și conflicte, cu instrumentalizarea politică a unor teme sensibile și cu încercări de adâncire a faliilor din societate, marele câștig al acestui an este faptul că românii, prin votul lor, au spus clar și răspicat că vor o Românie pro-europeană, puternic atașată valorilor democrației și ale statului de drept, o țară prosperă, cu sisteme publice performante, cu o justiție independentă, cu o clasă politică aflată în slujba cetățenilor.

Prin alegerile făcute la referendum, la scrutinul european și la cel prezidențial, românii au votat pentru a nu uita cine suntem și încotro vrem să ne îndreptăm. Ce legătură mai puternică cu idealurile istorice pe care le celebrăm în aceste zile decât această reconfirmare fermă a identității noastre naționale!

Grație tuturor acestor răsunătoare victorii ale votului democratic din acest prim an al celui de-al doilea veac de existență a țării noastre, am dovedit, fără putință de tăgadă, că românii, în ciuda împrejurărilor dificile, sunt europeni autentici și împărtășesc și își asumă aceleași valori și repere ca ceilalți cetățeni ai bătrânului nostru continent.

De la tribuna celui mai reprezentativ for al democrației, țin să transmit astăzi un gând bun și acelor români pe care viața și istoria i-au risipit în patru zări, dincolo de granițe, dar care au dovedit, prin participarea uluitoare ca număr și opțiune, că sunt parte integrantă a națiunii noastre.

Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar și cu fapta, puternic ancorată în viața societății românești. Acest devotament față de țară trebuie recunoscut și în mod instituțional – de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanților legitimi ai românilor de peste hotare.

Onorată audiență,

Într-o Europă în care, în unele state, democrația este asaltată de lideri populiști lipsiți de simțul răspunderii, de contestarea primejdioasă a unor valori considerate până ieri inalienabile, de decizii incompatibile cu respectul datorat partenerilor și aliaților, românii au ales, fără echivoc, valorile etice și politice care i-au inspirat și pe vizionarii părinți fondatori ai Uniunii Europene.

Noi, cei care conducem destinele națiunii noastre, avem datoria fundamentală față de cei pe care îi reprezentăm să le respectăm pe deplin aceste opțiuni, iar voința lor să fie lege pentru noi!

Nu există decât un singur mod de a solidariza o societate, spunea Nicolae Iorga, și acela este idealul în jurul căruia trebuie strânse toate energiile și resursele.

Avem nevoie, mai mult ca oricând, de coeziune în jurul marilor proiecte naționale, de unitate, consens, toleranță și solidaritate. Doar așa vom putea construi țara pe care ne-o dorim.

Clasa politică și guvernanții trebuie să-și concentreze eforturile pentru a răspunde nevoilor societății, iar parteneriatul cu cetățenii să fie unul onest și credibil.

România trebuie să devină țara în care cei plecați să-și dorească să revină, iar românii de aici să dispună de toate resursele necesare pentru împlinirea aspirațiilor.

Reformarea marilor sisteme publice, modernizarea administrației publice, întărirea instituțiilor statului și redarea încrederii cetățenilor în acestea, valorificarea energiilor creative ale românilor, protejarea identității naționale, a patrimoniului și a resurselor, asigurarea stabilității economice și dezvoltarea durabilă, promovarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre obiectivele pe care trebuie să le ducem la îndeplinire.

Nu va fi ușor, dar am învățat, din trecutul nostru, că orice proiect de anvergură necesită multă muncă, seriozitate și profesionalism. Rezultatele însă sunt remarcabile atunci când românii își doresc și susțin toate aceste cauze nobile.

Mă onorează și mă responsabilizează, în același timp, să fiu parte a proiectului de reconstrucție a României. Sunt încrezător în capacitatea noastră, ca națiune, de a face lucrurile să funcționeze, astfel încât România să fie în consonanță cu valorile și principiile în care credem.

Noi suntem artizanii României viitoare și de acțiunile noastre depind modernizarea și dezvoltarea pe care le așteptăm de atât de mult timp.

Împreună, să facem România normală, țara puternică pe care au visat-o înaintașii, societatea democratică la care au sperat cei care și-au dat viața pentru libertate în urmă cu 30 de ani, o singură țară, prosperă, a tuturor, așa cum și-o doresc tinerii noștri!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!”,

Preşedintele Klaus Iohannis a fost întâmpinat în Parlament de preşedinţii celor două camere, Marcel Ciolacu, respectiv Teodor Meleşcanu.

Şedinţa solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată celebrării Zilei Naţionale a României începe la ora 14.00.

În cadrul acesteia, vor susţine discursuri preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Teodor Meleşcanu şi Marcel Ciolacu, precum şi reprezentanţi ai grupurilor parlamentare. La ceremonie au fost invitaţi foşti şefi de stat, Custodele Coroanei, Principesa Margareta, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi reprezentanţi ai Bisericilor Romano-Catolice şi Greco-Catolice, precum şi ai mai multor instituţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *