Skip to content
Editorial

Iohannis vs. Cioloș pe referendumul pentru justiție. Cine va avea de câștigat

De câteva săptămâni, Dacian Cioloș se afirmă pe scena politică cu un discurs care a devenit probabil imnul partidului: referendumul pentru justiție. Deși nu știe nici ce vrea să-i întrebe pe oameni și nici cum referendumul ar ajuta în vreun fel legislația actuală (adevărul e că referendumul nu poate să facă asta), el tot insistă că justiția are nevoie de un referendum.

Motivul principal pentru care referendumul va fi inutil, este acela că nu va produce nicio schimbare în legislație și nici în Constituție, deoarece corupția este deja pedepsită. Apoi, evident că tot poporul vrea o justiție independentă, de ce e nevoie să cheltuim milioane de Euro ca să-i întrebăm asta, când știm deja răspunsul?

USR-PLUS au nevoie de un referendum pentru a le mobiliza electoratul, altfel va risca să rămână la 10-12% la europarlamentare. Și cum cetățenii, în ultimii ani, au arătat o tendință de „justițiar”, vor confunda referendumul cu condamnarea corupților. Cu alte cuvinte, USR-PLUS vinde iluzia că un referendum este șansa cetățenilor să lupte cu corupții și mută justiția din instanțe și Parchete în stradă, într-un circ.

Cum îți așterni, așa dormi

Referendumul pentru justiție va ajuta doar USR-PLUS la alegerile europarlamentare pentru că au acaparat acest subiect și l-au politizat până la distrugere.

Dacă Iohannis va înțelege acest lucru, va aplica aceeași tactică pe care Cioloș a jucat-o la alegerile din 2016, când PNL se ruga de el ba să dea OUG pentru alegerile locale, ba să intre în partid și să construiască opoziția la PSD-ALDE.

Ce a făcut atunci fostul premier? I-a dus cu zăhărelul până când i-a lăsat și fără OUG, și fără locomotivă la alegeri. L-a trădat atât pe președinte, cât și partidul care l-a susținut la conducerea Guvernului.

La rândul său, Iohannis poate juca aceeași carte, amăgindu-i pe useriști-pluși cu un referendum care nu va veni la europarlamentare. Consecința acestei mutări va fi un val mare de dezamăgire în rândul electoratului acestei alianțe. Și orice votant dezamăgit decide să rămână acasă. Pentru că, în realitate, alegerile europarlamentare îi interesează foarte puțin pe români.

Calculele lui Cioloș

Cioloș s-a transformat în candidatul de serviciu, el centrează, el dă cu capul, anunțând deja că va candida la europarlamentare, la prezidențiale și la parlamentare. N-ar strica și o candidatură la locale sau la șefia Parlamentului European, după ce securiștii i-au făcut cadou un partid.

La referendumul pentru familie, din 2018, au votat 3,8 milioane de români, dintre care 3,5 milioane au votat „Da” (orice a însemnat acel „da”). Pentru ca referendumul să aibă vreun efect, teoretic opoziția trebuie să aducă mai mult de 3,5 milioane de votanți. Dacă ne uităm la alegerile parlamentare din 2016, PSD a obținut voturi de la 3,2 milioane de români. Deci putem afirma că referendumul din 2018 a fost dominat de pesediști.

Europarlamentarele sunt complet diferite. Partidele nu investesc sume la fel de mari, nu au aceleași interese și, mai ales, se merge pe o listă stabilită la nivel național care mobilizează mai greu celelalte teritorii, spre deosebire de parlamentare unde candidații merg în teritoriu.

Prezența la alegerile europarlamentare din 2014 a fost de 32,17%. Și în 2019, tot în jur de 30% se va menține. Din acest punct de vedere, există șanse ca referendumul să nu treacă de pragul de 30% necesar pentru a fi valdiat, prag stabilit în 2014 de PSD.

Dar pe Cioloș nu-l interesează prezența, îl interesează doar să ciupească acel 5% și să se apropie amenințător de PNL pentru a schimba candidatul la alegerile prezidențiale.

Alegerile prezidențiale

În 2009, fostul președinte Traian Băsescu a legat referendumul de alegerile prezidențiale. Acolo rezultatul referendumului a fost influențat de participarea la alegeri, o luptă între Băsescu și Geoană. Referendumul din 2012, pentru demiterea lui Băsescu, a fost singurul care s-a apropiat de pragul de 50%+1, ajungând la 46% prezență.

Referendumul pentru justiție va avea efect doar dacă îl vom lega de alegerile prezidențiale din 2019, unde prezența este mult mai mare și opoziția își poate asigura câștigul. Un referendum cu o prezență la vot de 30% nu este reprezentativ pentru popor, deși legea îl consideră astfel. În al doilea rând, la o prezență de 30% rezultatul va fi influențat de PSD.

Iohannis trebuie să-și asume rolul evident de lider al opoziție, deoarece referendumul, pe mâna populismului cioloșian, va ajunge doar instrument de manipulare a cetățenilor, fără nicio șansă de succes.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *