Sociologul Vladimir Ionaș, directorul Avangarde, estimează o prezență de 30% la alegerile europarlamentare de anul viitor. Invitat în emisiunea Puterea Știrilor, sociologul a susținut că o prezență extrem de ridicată la vot nu schimbă cu mult opțiunile de vot pe care le vedem în sondajele de opinie pentru că votul celor care nu participă se distribuie în egală măsură cu votul celor care participă la vot.
Totuși, potrivit lui Vladimir Ionaș, o prezență scăzută la vot întotdeauna avantajează partidele mari, partidele care au echipe puternice în teritoriu.
„Mă îndoiesc că o să avem o prezență uriașă la alegerile europarlamentare de anul viitor, dar alegerile parlamentare și cele prezidențiale evident că vor reprezenta un interes pentru societatea românească. Și dacă până atunci frustrarea va fi la fel de de mare cum este acum și se va mai putea crea și vreo emoție surpriză în timpul anului viitor, evident că ne putem aștepta să avem o prezență foarte mare.
Polonia se raportează la o populație care cu adevărat este în interiorul granițelor. Noi când calculăm prezența, când oferă cei de AEP prezența, ne raportăm la o cifră mult mai mare decât realitatea, ne raportăm la 18,9 milioane de alegători. Din punctul meu de vedere, e o cifră mult mai mare, cu aproape 4 milioane mai mare decât cea reală. Deci, din punctul meu de vedere, acea prezență de 30% reprezintă, de fapt, o prezintă de peste 50% aproape la 60% din populația cu drept de vot care se află pe teritoriul țării. Dar, ca să rămânem în jocul AEP, să ne raportăm la acea prezență, astăzi dacă încercăm să estimăm, pe baza răspunsurilor cetățenilor, o prezență la urne la alegerile europarlamentare, aceasta ar fi sub 30%”, a declarat sociologul Vladimir Ionaș, la Puterea Știrilor.
„E o teorie proprie, știu că foarte mulți analiști, sociologii, au cu totul altă teorie – din punctul meu de vedere, o prezență extrem de ridicată la vot nu schimbă cu mult opțiunile de vot pe care le vedem în sondajele de opinie, care vin pe o estimare mult mai mică de vot. Pentru că, din punctul meu de vedere, așa cum am văzut eu datele în ultimii ani de zile, așa cum le-am analizat, votul celor care nu participă se distribuie în egală măsură cu votul celor care participă la vot.
O prezență scăzută la vot întotdeauna avantajează partidele mari, care au echipe puternice în teritoriu și care pot să își mobilizeze oamenii din teritoriu ca să scoată oamenii la vot, să facă acea mobilizare din ziua votului. Deci, da, o prezență mică la vot întotdeauna avantajează partidele mari, partidele cu organizații puternice”, a mai precizat Vladimir Ionaș.
Prezență record la alegerile din Polonia
Partidele de opoziție din Polonia au sfidat așteptările și au reușit să ia fața partidului de guvernământ PiS și a aliaților săi la alegerile parlamentare de duminică, un scrutin marcat de acuzații ample de manipulare împotriva guvernului de la Varșovia. Chiar dacă PiS („Lege și Justiție”) a obținut cele mai multe voturi, un sondaj Ipsos realizat la ieșirea de la urne creditându-l cu 36,8% din voturile exprimate, partidul conservator pare că va rămâne fără un al treilea mandat de guvernare după ce partenerii săi de la coaliția extremistă „Confederația” au obținut doar 6,4%, semnificativ sub așteptări.
Pentru „Coaliția Civică” (KO), alianța condusă de fostul premier Donald Tusk, lucrurile sunt însă clare: va putea forma o coaliție de guvernare împreună cu coaliția centru-dreapta „A Treia Cale” (cotată cu 13,5% în sondajul Ipsos) și formațiunea social-democrată „Noua Stângă” (8,6%).
KO a obținut 31% din voturi, potrivit sondajului citat.
Ziarul polonez de centru-dreapta Rzeczpospolita analizează rezultatul alegerilor, oferind mai multe explicații pentru rezultatul sub așteptări al PiS, dezastrul „Confederației” și succesul neașteptat al celor de la „A Treia Cale”.
Potrivit estimărilor de duminică, aproape 73% din polonezii cu drept de vot s-au prezentat la urne pentru această rundă de alegeri parlamentare, cel mai mare număr de la căderea comunismului și revenirea la democrație.
Rzeczpospolita notează că o carte perdantă pentru PiS și aliații săi a fost folosirea împotriva lui Donald Tusk a unei „forme de ură care nu a mai fost văzută până acum în politica poloneză” și că aceasta a provocat un „val puternic de emoții polarizate”, care a crescut prezența la urne.
După cum s-a dovedit, a fost o greșeală a PiS, mobilizarea record întărind KO și a Treia Cale și deschizându-le calea către putere. „Cine va fi fața acestui eșec? Premierul Mateusz Morawiecki. A luat asupra sa cea mai mare parte a retoricii dezastruoase”, notează ziarul polonez.
Rzeczpospolita notează de asemenea că de data aceasta PiS, partidul condus de facto de către vicepremierul Jarosław Kaczyński, nu a avut vreo ofertă ieșită din comun pentru alegători și că electoratul s-a obișnuit cu măririle de pensii, ajutoare sociale și pentru creșterea copiilor, promise și de data aceasta înaintea votului.
În plus, Donald Tusk a dat asigurări în mod repetat că guvernul său nu va opri transferurile sociale. „A eșuat amenințarea că opoziția va lua banii oamenilor. Trebuiau folosite temeri mai puternice”, scrie Rzeczpospolita, amintind că PiS și Confederația au folosit în acest sens germanii și refugiații, „sperietoarele” tradiționale ale dreptei poloneze.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
