Skip to content
Politică

Ipocrizia din spatele demisiilor din PSD

Înaintea Comitetului Executiv al PSD de miercuri mai mulți lideri județeni și-au anunțat în mod amenințător demisia din funcțiile pe care le dețin la nivel local – adică de șefi de organizație. După ce Dragnea a fost desemnat coordonator, pierzându-și funcția de președinte executiv, au apărut trei demisii care păreau că anunță revoluția în PSD: Paul Stănescu, Niculae Bădălău și, cel mai recent, Andrei Dolineaschi.

Spiritul războinic, de solidaritate cu un camarad aflat într-o situație grea, pare că a prins la unii sau la alții. Însă, în toată această avalanșă ratată de demisii un lucru se pierde din vedere: demisiile sunt o mare ipocrizie. Toți liderii PSD care pleacă din funcțiile de președinți ai organizațiilor județene, de fapt, nu pleacă nicăieri. Fac un joc de imagine în interiorul partidului, dar nimic mai mult.

De ce nu înseamnă nimic aceste demisii? Simplu, doi dintre demisionari sunt lideri cu influență, care au condus organizațiile cu mână de fier și care au o vechime în politică, în privința lui Dolineaschi, acesta nu pierde nimic și nu renunță la nimic, el rămânând pe mai departe secretarul general al partidului.

În cazul lui Niculae Bădălău de la Giurgiu avem de a face cu un om politic care a ajuns la un fel de apogeu al influenței sale politice. Cunoscut în regiune pentru apropierea de Adrian Năstase, Bădălău urcă repede trepetele ierarhice și, in 2000, din șef de șantier și administrator al unei firme din Bolintin ajunge subprefect de Giurgiu. A fost numit prefect în același timp în care Adrian Năstase devenea premier.

În 2004 a fost ales deputat din partea PSD, apoi la alegerile din 2012 a devenit senator din partea aceluiași partid.

Bădălău nu e la prima reacție de acest gen. El a mai renunțat o dată la funcțiile din partid. În 2008 a intrat în conflict cu cei din conducerea centrală a PSD după ce liderii partidului i-au reprosat ca reuniunea Conferintei judetene a PSD Giurgiu, in care a fost reales, a fost convocata fara a avea acordul BPN, fapt pe care il considera nestatutar. Dupa alegerile locale el a demisionat. Atunci Bădălau a anunțat ca demisionează din toate funcțiile politice deținute în PSD, dar ca rămâne în partid. Și bine a făcut pentru că a mai ajuns o dată în fruntea PSD Giurgiu pentru a mai avea ocazia unei demisii.

Paul Stănescu este sau, oficial vorbind, a fost şeful PSD Olt, preşedinte al Consiliului Judeţean şi vicepreşedinte PSD pe regiunea Olteniei, calitate din care coordonează judeţele Vâlcea, Dolj, Gorj şi Mehedinţi. Adică acele organizații foarte puternice ale PSD. Stănescu conduce judeţul din 2008.

Ascensiunea lui Stănescu în funcția de președinte a avut loc odată cu schimbarea puterii în PSD, când Ponta i-a luat locul lui Geoană, deoarece înainte era președinte la Olt cel de la care a învățat „politică” Stănescu, Ion Toma.

Stănescu nu a avut niciun fel de probleme în conducerea PSD Olt, nici măcar vreun competitor sau cineva care să îi știrbeze autoritatea. Chiar dacă și-a anunțat cu un mare elan demisia din partid, el de fapt rămâne la fel de influent ca și până acum, contribuind la „facerea” jocurilor.

În cazul lui Dolineaschi lucrurile sunt simple. Legătura lui cu organizația de la Botoșani de când e secretar la nivel național este parțial existentă, dacă nu chiar inexistentă. Pentru el nu a fost o decizie grea de luat, era într-un fel inevitabilă.

Însă, ce se observă la liderii PSD este că merg pe ideea martirizării personale. Numai că nu prea ține acest lucru, pentru că totul, în acest caz este de fațadă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *