„O mică parte din ceea ce trăiesc apropiaţii noştri”: la Tel Aviv, un tunel a fost construit într-o piaţă redenumită simbolic „piaţa ostaticilor” deţinuţi de Hamas şi dezvelit sâmbătă, înainte de cea de-a 100-a zi de război între Israel şi mişcarea islamistă palestiniană, relatează AFP.
Nepoată a unui ostatic, Eyal Moar este conştientă că „aceasta este doar o mică parte” din experienţa ostaticilor reţinuţi în Fâşia Gaza de către mişcarea islamistă palestiniană şi aliaţii săi timp de o sută de zile, ale căror chipuri sunt omniprezente în Israel.
Unchiul său, Abraham Munder, în vârstă de 79 de ani, a fost unul dintre cei aproximativ 250 de civili şi soldaţi răpiţi la 7 octombrie în sudul Israelului, în timpul atacurilor comandamentelor islamiste palestiniene ale Hamas din Fâşia Gaza.
În timpul unui armistiţiu de o săptămână, la sfârşitul lunii noiembrie, aproximativ o sută au fost eliberaţi în schimbul prizonierilor palestinieni. Dar 132 sunt în continuare în Gaza, iar dintre ei 25 au murit fără ca trupurile lor să fi fost returnate, potrivit autorităţilor israeliene.
„Ştim că sunt condiţii oribile: nu au aer curat, foarte puţină mâncare, nu au medicamente, nu au lumină naturală, dorm pe jos”, ca să nu mai vorbim de „starea psihică”, spune Eyal Moar.
Unii au fost răpiţi după ce au fost răniţi, iar alţii suferă de boli cronice, cum ar fi astmul, sau au o stare de sănătate precară din cauza condiţiilor în care sunt ţinuţi. Guvernul israelian a anunţat vineri că le vor fi trimise medicamente „în câteva zile”, în urma unui acord cu Qatar.
Artistul israelian Roni Levavi a proiectat tunelul îngust de beton de 30 de metri prin care trec rudele ostaticilor. El a vrut să creeze „o reconstituire cât mai fidelă”, bazându-se pe imaginile cu tuneluri din Gaza apărute în mass-media, a explicat el pentru AFP.
Israelienii sunt convinşi că ostaticii sunt ţinuţi în vasta reţea subterană a Hamas în Fâşia Gaza.
Interiorul este slab luminat, există pământ pe jos, iar sunetele împuşcăturilor şi ale bombardamentelor sunt difuzate în permanenţă pentru „a da o idee despre ceea ce simt ostaticii de atâtea zile”, descrie Levavi.
„Tremur, nu pot respira, am stat acolo 5 minute şi am vrut doar să fug”, a spus Ella Ben Ami la plecare. Tatăl ei, Ohad Ben Ami, în vârstă de 55 de ani, este în continuare reţinut în Fâşia Gaza.
– Sufocare
„Am avut posibilitatea de a fugi, dar ei nu, sunt în întuneric, este un loc oribil”, adaugă tânăra, care ţinea în mână o pancartă cu portretul tatălui ei.
Instalaţia a fost dezvelită înainte de cea de-a 100-a zi de captivitate a ostaticilor. În ultimele trei luni, rudele lor, organizate într-un colectiv, au organizat numeroase conferinţe de presă şi au făcut apel la autorităţi.
Ca răspuns la aceste atacuri, care s-au soldat cu aproximativ 1 140 de morţi, în majoritate civili, potrivit unui bilanţ realizat de AFP pe baza cifrelor israeliene, Israelul şi-a fixat ca obiectiv de război eradicarea Hamas şi eliberarea ostaticilor.
Începând cu 7 octombrie, peste 23.800 de persoane, majoritatea femei, adolescenţi şi copii, au fost ucise în Fâşia Gaza în timpul operaţiunilor militare desfăşurate de armata israeliană, potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas.
Tunelul de la Tel Aviv este singurul tunel cu „o lumină la ieşire”, a descris Inbar Goldstein, a cărei cumnată şi trei nepoţi şi nepoate au fost eliberaţi în urma armistiţiului. Fratele său şi o nepoată au fost ucişi în atac.
Timpul se scurge „atât pentru ostaticii care sunt încă în viaţă, cât şi pentru cei pe care i-am pierdut şi care merită să fie îngropaţi, pentru ca familiile lor să aibă un mormânt pe care să-l jelească şi pentru ca noi să ne putem reconstrui societatea”, adaugă ea, repetând ca şi celelalte familii „Aduceţi-i acasă acum!”.
Dar înainte de „lumină”, „trebuie să te simţi sufocat” de vizitarea acestui tunel. Pentru că „cum putem lupta” pentru ostatici „dacă nu putem măcar să înţelegem condiţiile lor de viaţă, fără aer, fără lumină şi fără speranţă?”.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
