Skip to content
Politică

Istoria luptelor pentru putere din PNL. Liberalii au schimbat de zece ori conducerea partidului în ultimii 30 de ani

Inquam Photos/Octav Ganea

Partidul Național Liberal se află în prezent la al 10-lea președinte în istoria sa post-decembristă. Luna viitoare va avea loc un nou congres PNL, iar partidul ar putea trece din nou printr-o predare a ștachetei, de la Ludovic Orban, la Florin Cîțu.

Istoria post-decembristă a conducerii PNL

În timpul regimului comunist, Partidul Național Liberal a fost scos în afara legii. Dictatura comunistă nu admitea existența pluripartidismului în România, prin urmare doar PCR era considerat legitim. După reînființarea PNL, primul președinte a fost Radu Câmpeanu. Acesta a condus partidul din ianuarie 1990 până în februarie 1993. Anii ’90 au reprezentat pentru PNL o perioadă de sciziuni. Din PNL s-au desprins formațiuni precum Partidul Naţional Liberal-Aripa Tânără (PNL-AT), Partidul Liberal 93 (PL ’93), Partidul Naţional Liberal (PNL-CD), Uniunea Liberală „Brătianu” (ULB), PNL-Câmpeanu.

PNL a participat la primele alegeri parlamentare de după 1989, reuşind să intre în parlament, cu 6,41% la Camera Deputaţilor şi 7,6% la Senat. După căderea Guvernului Roman în septembrie 1991, în perioada octombrie 1991-noiembrie 1992, PNL a participat la guvernare împreună cu FSN, sub conducerea independentului Theodor Stolojan. La Conferința Națională de la Brașov din 1993, Mircea Ionescu Quintus avea să fie ales noul președinte al PNL. Acesta avea să fie reales mai apoi la Congresul PNL din mai 1997, iar în funcţia de prim-vicepreşedinte avea să fie ales Valeriu Stoica. Acesta din urmă avea să fie următorul președinte al PNL.

Dacă anii ’90 au reprezentat anii sciziunilor, anii 2000 au fost cei ai fuziunilor. În 1998, PNL fuziona cu Partidul Alianța Civică, iar în 2002 fuziona cu Alianţa pentru România (ApR). Congresul din august 2002 avea să ducă la o nouă schimbare la vârful conducerii partidului. Theodor Stolojan avea să fie ales la acest congres drept președinte al PNL. Partidul Național Liberal avea să fuzioneze în 2003 cu  Uniunea Forţelor de Dreapta.

După retragerea lui Stolojan, în octombrie 2004 președinte interimar al PNL devine Călin Popescu-Tăriceanu. La congresul PNL din 2005 este oficializată alegerea lui Tăriceanu în funcția de președinte al PNL. Tăriceanu avea să fie reales la congresul PNL din ianuarie 2007. Congresul din martie 2009 avea să aducă o nouă schimbare la șefia PNL. Tăriceanu avea să fie înlocuit de Crin Antonescu. Acesta a fost reconfirmat la conducerea partidului și după congresul din februarie 2013. În același timp, prim-vicepreședinte a fost ales Klaus Iohannis. Crin Antonescu avea să demisioneze din PNL în mai 2014, invocând rezultatul slab de la alegerile europarlamentare din acel an. Astfel că la congresul PNL din iunie 2014, Klaus Iohannis avea să fie ales președintele partidului. Tot atunci s-a adoptat și propunerea de fuziune a PNL cu PDL. După ce Klaus Iohannis şi-a depus mandatul de preşedinte al partidului, ca urmare a alegerii sale în funcţia de preşedinte al României, PNL a fost condus la nivel intermediar de Alina Gorghiu și mai apoi de Raluca Turcan. În final, în cadrul congresului din 17 iunie 2017, Ludovic Orban avea să devină noul președinte al PNL.

Acum congresul din toamnă ar putea aduce o nouă schimbare de garnitură la vârful partidului. Florin Cîțu îi vânează funcția lui Orban și nu ar fi exclus ca în cazul unei victorii a acestuia, PNL să treacă printr-o nouă perioadă de sciziuni la fel ca în anii ’90. Confruntarea este una acerbă, iar falia dintre tabăra lui Orban și cea a lui Cîțu pare că se mărește de la o zi la alta.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *