Skip to content
Politică

Istoria moțiunilor de cenzură din România post-decembristă. Doar 4 au dus la dărâmarea guvernului

cotidianul.ro

La începutul acestei lunii liderii USR-PLUS anunțau că vor depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului din care încă făceau parte la vremea respectivă. Moțiunea, semnată de USR-PLUS și de AUR are ca scop îndepărtarea premierului Florin Cîțu, alături de care cei de la USR-PLUS nu mai doreau să guverneze după ce Cîțu a decis să-l remanieze pe Stelian Ion. Deși în istoria post-decembristă a României au fost depuse zeci de moțiuni de cenzură, doar patru dintre acestea au avut sorți de izbândă.

Scurtă istorie a moțiunilor de cenzură

În ultimii 30 de ani, în Parlamentul României au fost depuse peste 30 de moțiuni de cenzură, în medie, una pe an. Cu toate acestea, doar 4 moțiuni au avut ca rezultat căderea guvernului. Asta înseamnă un procent de reușită de aproximativ 13% în cazul depunerii unei moțiuni de cenzură.

Prima moțiune depusă care a avut sorți de izbândă a venit abia la 19 ani de la căderea regimului totalitar comunist din România. La 13 octombrie 2009 moțiunea numită „11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a primit 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă. Rezultatul a fost căderea guvernului condus de Emil Boc, acesta fiind primul cabinet din istoria post-comunistă a României care a căzut în urma unei moţiuni de cenzură. Contextul politic merită menționat. După alegerile parlamentare din 2008, nici un partid nu a obținut suficiente mandate pentru a forma singur guvernul. Prin urmare s-a format o coaliție între Partidul Social-Democrat și Partidul Democrat-Liberal care a susținut un cabinet condus de Emil Boc. În preludiul alegerilor prezidențiale din 2009, PSD s-a retras de la guvernare, iar mai apoi a susținut moțiunea de cenzură împotriva guvernului Boc. Cum PD-L de unul singur nu avea majoritate în Parlamentul României, iar PNL, PSD și UDMR au colaborat la moțiune, Emil Boc și-a pierdut fotoliul de la Palatul Victoria.

A doua moțiune de cenzură reușită a fost inițiată de PSD și PNL, aflați în notoria alianță denumită USL. În aprilie 2012 a fost adoptată moțiunea intitulată ”Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată” cu 235 de voturi pentru și doar 9 împotrivă. Moțiunea a fost îndreptată împotriva guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu care a rezistat astfel doar 78 de zile. Aceasta a fost a doua moțiune de cenzură reușită în istoria post-decembristă a României și care a venit astfel la 3 ani distanță față de moțiunea precedentă.

A treia moțiune de cenzură care s-a soldat cu un succes a fost depusă de PSD și ALDE împotriva propriului guvern condus de Sorin Grindeanu. Intitulată „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, moțiunea a fost votată în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului  la 21 iunie 2017. Aceasta a fost adoptată cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă. A fost primul exemplu de moțiune reușită inițiată în mod surprinzător de alianța care se afla la guvernare și care dăduse guvernul respectiv.

A patra și ultima moțiune reușită a fost adoptată la 10 octombrie 2019. Intitulată  „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, documentul avea să fie semnat de 237 de parlamentari de la PNL, USR, ALDE, UDMR, Pro România, PMP,  dar și de foști parlamentari PSD. Rezultatul a fost dărâmarea guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă și preluarea guvernării de către PNL.

Acum, în septembrie 2021 ne aflăm în fața unei noi moțiuni care ar putea fi votată în Parlament. Aceasta ar putea fi a cincea moțiune de cenzură reușită în istoria democrației post-decembriste, în cazul în care USR-PLUS și AUR vor primi sprijin din partea PSD. Totodată, ar putea fi a cincea moțiune reușită din ultimii 12 ani.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *